Între “Dragă Dumnezeu“ şi semnătura de final: “Te pup. Pe mâine!“ este documentată viaţa unui copil de zece ani care îşi trăieşte ultimele zile, după o operaţie de transplant de măduvă nereuşită. [...] Citește în continuare
Pentru un pragmatic, Beckett nu este un autor. Teatrul său este un anti-teatru, iar personajele sunt nişte coji de banană uitate pe jos. Talentul său e motiv de derută pentru unii şi admiraţie pentru alţii: în artă - tot ce a fost nou la momentul creării rămâne nou pentru totdeauna. [...] Citește în continuare
(arheologie în teatrul scurt al lui Cehov) În iulie 2005 mă aflam la Szeged (Ungaria), invitată-cursant la a XV-a ediţie a Întâlnirii Teatrelor Independente, care s-a desfăşurat în acelaşi timp cu a XI-a ediţie a Festivalul de Teatru Alternativ din ţara vecină. Într-o seară văzusem un Aşteptându-l pe Godot al unui tânăr regizor destul de [...] Citește în continuare
Richard Schechner (n. 1934) este editorul prestigioasei reviste TDR (Theater Drama Review) şi profesor de Performance Studies la celebra Tisch School of the Arts de la New York University, fiind fondatorul Departamentului de Artă Dramatică. A înfiinţat câteva companii de teatru: Performance Group, East Coast Artists unde montează şi face cercetare artistică. Studiile sale au [...] Citește în continuare
In his Poetics, Aristotle considered that the best tragedies are those in which the characters go though or carry out something. By carrying out we mean the action of killing: But when the tragic incident occurs between those who are near or dear to one another- if, for example, a brother kills, or intends to [...] Citește în continuare
The present work is not a vote of censure on the present-day Romanian theatrical system. It is not even a criticism. However, it is a look from the outside, through the eyes of the people who should be part of this system and yet they are not. This happens not because they lack any attribute [...] Citește în continuare
Criticul de teatru ar fi cu siguranţă cel mai bun analist politic: i-a întâlnit pe toţii tiranii, pe toţi acei bărbaţi cu sceptru şi coroană care de 2500 de ani îşi procură Puterea. [...] Citește în continuare
În realitate, Richard III – Rege al Angliei (1483-1485) – nu ar fi trebuit să aibă sufletul greu. N-a fost nici tiran şi nici diform. A fost un rege viteaz, murind pe câmpul de luptă, iar istoria Angliei a reţinut numai doi monarhi care au murit eroic: Richard III (1484) şi Harold al II-lea (1022-1066). [...] Citește în continuare
Teatrul Barrymore din New York se află pe Strada 47, în chiar mijlocul Manhattan -ului. Este unul dintre teatrele care intră în categoria “Broadway” , 40 la număr, cu cel puţin 500 de locuri, şi care promovează teatrul comercial – generator de venit total de aproximativ un miliard de dolari anual numai din vânzări de [...] Citește în continuare
Dacă s-ar fi născut culoare, ar fi fost cu siguranţă negru – refugiul tuturor celorlalte culori; dacă ar fi trebuit să fie obiect, samovarul i-ar fi definit cel mai bine personalitatea. Cehov – proprietarul literar al unei livezi cu vişini, al unui pescăruş, înrudit cu un anume unchi Vania şi admirator a trei surori plecate [...] Citește în continuare
Lucrarea de faţă nu este un vot de blam la adresa sistemului teatral românesc actual. Nu este nici măcar o critică. Este însă o privire din afară, prin ochii celor care ar trebui să fie parte a acestui sistem şi totuşi nu sunt. Nu sunt nu pentru că le-ar lipsi vreun atribut din cele necesare [...] Citește în continuare
Aristotel aprecia în Poetica sa că cele mai izbutite tragedii sunt cele în care personajelor le-a fost dat să îndure ceva sau să săvârşească ceva. Iar a săvârşi însemna a omorî: “Când însă lovitura cade între fiinţe dragi una alteia – cum ar fi un frate care-şi ucide ori are de gând să-şi ucidă [...] Citește în continuare
