Rubrica | Poezia de luni

Autobiografie, de Adrian Pintea

Postat de Yorick in 24 May 2010

Aflu, uimit, despre mine, că sunt

apărut pe pământ din motiv de pământ;

atât de ciudat şi de crud mi se pare

că-ndată visez că sunt fund de căldare

că sunt roată de moară, sau cui, sau ostreţ,

că sunt scaun sau masă, sau sculă de preţ,

că sunt ceas, ochelar, buzunar sau cuţit,

că-s creion, ori căpăstru, cărămidă şi chit,

că-s traversă, că-s bec, telefon sau cercel,

şorţ murdar, mucegai, furculiţă, rimel,

scrin vândut, lampadar, pragul uşii, uluc,

şerveţel, clarinet, frigider, nod uituc,

ţigaret şi pahar, şi hârtie de scris…

Toate-acestea sunt însă-nceputuri de vis…

Recomanda sau printeaza acest articol



Facebook Twitter StumbleUpon Email Print

5 Comentarii pentru acest post

  1. spectator Says:

    Mare actor, este frumos gestul lui yorick de a l reaminti cu aceste versuri sublime

  2. adi Says:

    Adrian Pintea a fost un spirit foarte frumos si un mare artist!

  3. anda Says:

    L-am admirat si l+am iubit. Nu i-am citit poeziile. Poate preyentati mai multe, un mare spirit, talentat si generos cu teatrul si cu publicul. Plecaciune…

  4. silvia Says:

    Ne lipsiti, domnule profesor. In fiecare zi ma gandesc la dv. Si va multumesc. Mi-e aproape rusine ca nu v am citit poezii;le. Ce bucurie sa descopar aici.

  5. sandra Says:

    un actor special si un poet pe masura. Chiar ar trebui sa i ciiti poeziile. Sensibile, cu umor, cu lacrima, culte… Un poet bun

Lasa un raspuns

Comentarii recente

Voteaza cel mai bun spectacol din 2011

Vezi rezultate

PARTENERI


eteatru.ro