Cu această practică i-a obişnuit în ultimii ani criticul de teatru Mircea Morariu pe colegii de breaslă. Comentator de cursă lungă, obişnuit al festivalurilor de gen, observator care-şi asumă postura exterioară obiectului supus analizei, Mircea Morariu a îmbrăţişat atitudinea omului de ştiinţă, căruia microscopul îi este indispensabil. Şi, aplecat deasupra obiectului studiat, în dorinţa de [...]

În această carte timpurile verbale sunt aproape întotdeauna la trecut. Pentru a spune ce anume fac, scriu: am făcut. Pentru a spune ceea ce gândesc, scriu: am gândit. Este incorect, dar necesar. Este evident de ce e incorect. Când spun am gândit, cititorul ar putea crede că mi-am schimbat opinia. Nu mi-am schimbat-o. E şi [...]

„Am fost doar un epigon care a locuit în vechea casă a strămoşilor. Am stăruit asupra secretelor şi exceselor lor. Zelul lor le-a pus pe foc practicile şi viziunile. În fumul incendiului am întrevăzut un sens care era doar al meu.” Un sens care se schimbă la fiecare incendiu ce preface identitatea spirituală, matcă a [...]

Un volum de dramaturgie contemporană românească este o rara avis în peisajul editorial de la noi, în care textele dramatice sunt semnate fie de oameni de teatru care le scriu cu scopul imediat de a fi montate, nu publicate, fie pentru cele câteva concursuri de gen, tot mai puţine de altfel. În acest context, volumul [...]

1. Pentru că romanul, scris şi publicat acum mai bine de un secol, nu poate fi pentru noi, astăzi, decât relicva fermecătoare unei lumi îndepărtate, una extrem de vie, fremătândă, în bogata, inepuizabila, frisonanta literatură a scriitorilor de la început de secol XX, la care te poţi întoarce oricând, fiind sigur că n-o să te [...]

Clubul Ţăranului Român a găzduit, săptămâna trecută, o seară de lectură, dedicată volumului „101 lucruri inedite despre Shakespeare“, de Janet Ware şi Al Davis. Sună atrăgător, nu-i aşa? Şi pentru cei care citesc de ani buni despre dramaturg şi deci sunt curioşi să afle ce lucruri inedite s-or fi descoperit, şi pentru cei care abia [...]

Vasile Morar Prefaţa la volumul „Opera şi drama” de Richard Wagner, apărut la Editura Nemira Prin Oper und Drama – 1851 (Opera şi Drama), cu certitudine, putem pătrunde atât în substanţa dezvoltărilor teoretico-estetice ale lui Richard Wagner, cât şi în intimitatea creaţiei sale muzicale şi dramatice. Oricine-i cunoaşte opera şi viaţa îşi dă seama că [...]

Victor Ioan Frunză Postfaţa la „Opera şi drama” de Richard Wagner, Editura Nemira Căzut din paradisul elen, asemenea lui Lucifer, Teatrul a fost azvârlit din Cer, pierzându-şi dimensiunea sacră şi, tot asemenea lui Lucifer, Teatrul aspiră după sacralitatea pierdută. Lipsa de „antenă” a oamenilor de  teatru contemporani faţă de sacralitatea teatrului ne demonstrează ca scena [...]

Hiperactiv, angoasat, totuşi mergând întotdeauna pe un discurs public ce emană liniştea trăitorului care-şi asumă epoca şi, totodată, este cumva detaşat de ea prin scris, care-i permite să călătorească şi să trăiască în diverse locuri, timpuri şi personaje, Matei Vişniec scrie tot timpul. Piese de teatru, roman, eseu şi publicistică. Cel mai jucat dramaturg român [...]

Nu numai spectacolul în sine, construit pe o formulă care merge la sigur cu orice spectator, inclusiv cu cel venit la teatru după ani de absenţă sau după o perpetuă absenţă, ci şi textul de la care a pornit un spectacol-unicat în Romania contemporană este cuceritor. Peca Ştefan, tânărul dramaturg care radiografiază, în piesele sale, [...]