Cronica

„Curtezanele din Peninsula Italică aveau o reputaţie extinsă la scară europeană”, scriu autorii extraordinarei „Istorii a corpului” în primul volum, „De la Renaştere la Secolul Luminilor”, adăugând: „Orice călător care se respecta petrecea cel puţin o noapte cu una dintre aceste sirene”. Însă nu în lumea „sirenelor” veneţiene, dorite şi detestate, plonjează spectacolul montat de [...] Citește în continuare

Cronica

Un text din dramaturgia erotică italiană, „Venexiana” de secol 15, o nuvelă a unui anonim veneţian, un spectacol erotic şi interzis sub 18 ani, o poveste despre dragoste şi sexualitate în cel mai strălucitor oraş al Europei… pusă în scenă la Teatrul Masca în cartierul Militari. Fără să se bucure de avantajele pe care i [...] Citește în continuare

Cronica

Se reproşează adesea criticii româneşti că de multe ori îşi bazează afirmaţiile pe impresii… Am să pic cu bună ştiinţă, de data asta, în plasa pe care ţi-o întinde impresia personală, atunci când e vorba de un spectacol precum „Felii” după textul şi în concepţia Liei Bugnar, cu Ofelia Popii. [...] Citește în continuare

Cronica

A fost – şi încă nu s-a sfârşit – o modă în cinematografia românească a anilor din urmă să spună poveşti despre perioada comunistă, într-un alt fel… Încrâncenarea şi durerea din filmele despre comunism din primii ani de după Revoluţie începea să se stingă şi se aşeza nostalgia. Un fel de dulceaţă a la „Adio, [...] Citește în continuare

Cronica, Reportaj

Pe 9 septembrie am văzut la Odeon o premieră: Scrooge – după Un colind de Crăciun de Charles Dickens. Fiul meu mi-a zis, cu emoţia celor doisprezece ani pe care-i împlineşte în câteva zile, că a văzut cel mai frumos spectacol din viaţa lui. Sigur, cel mai frumos este fiecare spectacol care-i place. Paradigmă corectă, [...] Citește în continuare

Cronica

Dacă vorbim despre învăţământul artistic din România, mai exact despre cel practicat în facultăţile de actorie, problemele sunt multe şi multe dintre ele, bine cunoscute. Iar problemele şi mai multe, şi mai mari apar de-abia după terminarea facultăţii, când absolvenţii nu au şansa să joace nici măcar o dată pe scena vreunuia dintre teatrele importante. [...] Citește în continuare