Rememorând frânturi dintr-o viaţă de profesor în care “totul e mic”, protagonistul face un portret al omului şi al sfârşitului de veac, care agonizează între o normalitate absentă şi o existenţă devenită reality-show, între ironii ale sorţii…

Postat de Dana Ionescu, in 21 June 2010
Rememorând frânturi dintr-o viaţă de profesor în care “totul e mic”, protagonistul face un portret al omului şi al sfârşitului de veac, care agonizează între o normalitate absentă şi o existenţă devenită reality-show, între ironii ale sorţii…

Postat de Dana Ionescu, in 03 May 2010
Clubul Ţăranului din capitală a devenit de curând spaţiu neconvenţional pentru spectacole de teatru, alăturându-se cluburilor, din ce în ce mai multe, care găzduiesc manifestări de acest gen. Ideea e bine venită, cu atât mai mult cu cât stagiunea se va încheia curând, iar Bucureştiul nu e tocmai atrăgător din acest punct de vedere (şi [...]

Postat de Cristiana Gavrila, in 15 March 2010
Structura propusă de Ioan Drăgoi, autorul piesei „Ecstasy”, este una simplă până la previzibil. Personajele şi situaţia sunt dezvăluite de la primele replici, accentul fiind obligatoriu pus pe mesajul foarte clar, şi el spus răspicat, aproape declamativ, anunţat chiar de titlul piesei.

Postat de Dana Ionescu, in 22 February 2010
Săptămâna trecută mi-am reluat periplul prin „spaţiile neconvenţionale” bucureştene în care se joacă teatru. M-am informat, conştiincioasă, încă de la începutul săptămânii, dar n-am dat de mai nimic. Aşa că, vrând-nevrând, m-am hotărât să merg joi la „Şoc! Mă mărit c-un zoofil”, în Clubul Prometheus.
Postat de Dana Ionescu, in 14 December 2009
E marţi seară şi mă duc pentru prima oară în Tête-à-tête, club din Herăstrău, aflat chiar vizavi de aşa-zisa grădină japoneză. Îmi rezerv bilet la telefon, cu câteva ore înainte. Spectacolul e programat pentru ora 20.00, dar începe, după cum m-am obişnuit, o jumătate de oră mai târziu. Totuşi, jună cum sunt, sper că voi [...]

Postat de Dana Ionescu, in 07 December 2009
E miercuri seara. Mă duc la Green Hours, să văd o piesă care începe la 20.00. Tot fără să fac rezervare. Găsesc bilet şi loc în faţă, ceea ce mă bucură nespus. De obicei, de bilet fac rost greu, iar de stat, stau în nişte colţuri chinuitoare, în poziţii asemenea. Trag speranţă că, fiind mijlocul [...]

Postat de Dana Ionescu, in 16 November 2009
O seară din mijlocul săptămânii, mai exact miercuri. Ora 19:30, Lăptăria lui Enache. Merg cu o prietenă la spectacolul “Hell”, de Lolita Pille, în regia lui Chris Simion, producţie mai veche a Companiei Daya, care începe la 20:00. De-abia găsim două bilete, pentru că nu avem rezervare. Dar avem noroc, că un grup renunţă exact [...]

Postat de Dana Ionescu, in 20 October 2009
Introducere…
O seară dintr-o joi, la sfârşit de septembrie. Ajung la clubul La Scena, pe Calea Călăraşi, şi mă opresc în grădina unei case vechi, somptuoase, care îşi etalează aproape cu trufie patina timpului, mândră de epoca în care a strălucit, dar şi de vremurile care au lăsat-o cu urmele unei suferinţe nobile. Terasa e simplă, [...]