Ştie mai toată suflarea că toamna se numără festivalurile de artă în România. Desigur, unele precare, altele bogate, unele doar prilej de relaţionale profesională şi socială, altele festivaluri adevărate, care vin cu o ofertă consistentă.

A fost odată un cartier minunat în Bucureşti, numit Uranus. Pentru cei care n-au apucat să-l vadă niciodată e ca „amintirea” unui spectacol de teatru de demult, pe care-l cunosc din cronici şi fotografii…

Pe 29 iulie, Nicolae Steinhardt ar fi împlinit 99 de ani. Dincolo de a fi fost unul dintre cei mai mari gânditori creştini ai ultimelor decenii, Steinhardt a fost şi un declarat iubitor al artei Thaliei. Unul dintre cei mai importanţi traducători ai textelor fundamentale ale teatrului, multe dintre ele adunate în volumele intitulate „Dialogul [...]

Recunosc din start că mi-am pierdut curiozitatea şi entuziasmul intelectual pe care ar îţi propun să mi le stârnească formulări care abuzează de cuvinte ca „a provoca”, „provocare”, sau expresii de genul „X aduce arta/ cultura în stradă”…

TEATRUL INEXISTENT  s-a născut spontan şi într-un mod absolut necesar în noiembrie 1998. „Maternitatea” sa a fost sala Teatrului PODUL, într-o după-amiază geroasă de iarnă. El este o formulă artistică alternativă; se auto-intitulează „de underground” şi are ca suport legal Fundaţia culturală non-profit „QUANTUM”.

Ion Bogdan Lefter a invitat la Cafeneaua critică însuşi „obiectul discuţiei”, spectacolul „Furtuna” pus în scenă de Victor Ioan Frunză la Centrul Cultural pentru Unesco „Nicolae Bălcescu”.

Săptămâna trecută am urcat cu emoţie la POD. Urma să văd “Mărăcini în gură, plopi şi o apă vă rog!” de Mihai Anton, “o piesă într-un act de două ori”, aşa cum ne avertiza afişul…

Cafeneaua-ceainăria culturală dezvoltată pe lângă un teatru este deja un trend. Nu îşi propune neapărat proiecte tip underground, ci, mai degrabă, să funcţioneze ca spaţiu de întâlnire în umbra sau sub umbrela farmecului scenei…

Am avut, acum o săptămână, un acut sentiment de întoarcere în timp. O sală de spectacol clasic elegantă, totodată modernă, dar mai ales prietenoasă (Sala Studio a Teatrului Odeon). Spectatorii (pentru care s-au adus scaune în plus), respirând în acelaşi ritm, al poeziei. Pe scenă, Mircea Constantinescu, Jeanine Stavarache, Mircea Albulescu, Irina Mazanitis, Delia Nartea [...]

O dimineaţă oarecare de sâmbătă. În faţă la Sala Amfiteatru de la TNB mare aglomeraţie mare. Coadă. Coadă ca pe vremuri, când venea maşina cu carne…