„Paganini”, un spectacol despre viaţa muzicianului italian Niccolò Paganini, în regia lui Mick Davis, va fi prezentat pe scena Teatrului Metropolis, sâmbătă, 19 decembrie, şi duminică, 20 decembrie, de la ora 16.00 şi de la ora 20.00.
Un spectacol dedicat memoriei marelui violinist, marcând cei 175 de ani de la trecerea în nefiinţă a artistului, „Paganini” aduce pe scena Teatrului Metropolis câţiva dintre cei mai cunoscuţi artişti ai momentului, printre care Tudor Aaron Istodor, Gelu Niţu, Claudiu Bleonţ, Ana Ciontea, Meda Victor, Mihai Gruia Sandu.
Niccolò Paganini a fost o minune a timpului său, un geniu neegalat până astăzi, care a scos din vioara Guarneri tot ce era mai suav ca sunet, uimind o lume întreagă. Povestea spune că, în Italia, datorită succesului, circula legenda că marele violonist şi-a vândut sufletul diavolului spre a dobândi aur şi glorie eternă, fiind declarat eretic.
Regizorul Mick Davis a venit special în România peentru această montare, după ce, în 2004, a realizat în studiourile Buftea filmul „Modigliani”. După 10 ani, Mick Davis revine la București pentru a spune povestea unui alt artist emblematic, Niccolo Paganini, de data aceasta pe scena Teatrului Metropolis. Fascinat încă din copilărie de violonistul numit „muzicianul diavolului”, pe care îl vedea ca pe un fel de star rock, un Mick Jagger sau Jim Morrison al vremii sale, Davis scrie un scenariu despre viața lui Paganini. Mick Davis montează la Metropolis acest scenariu considerat de Martin Scorsese unul dintre cele mai bune din cele pe care el le-a citit la Hollywood.
Mick Davis declară că a ales să scrie scenariul despre Paganini pentru că a fost fascinat atât de muzica acestuia, cât şi de reputaţia lui, violonistul fiind numit „muzicianul diavolului”.
„În copilărie, tatăl meu mi-a cumpărat câteva cărţi, una despre artă şi alta despre muzicienii din trecut. În artă, m-am îndrăgostit de Modigliani, iar în muzică, de Paganini”, a declarat el. „Am găsit câteva asemănări cu viaţa lui – el a fost bolnav în copilărie, iar eu am avut astm când eram copil – şi, de asemenea, am fost fascinat de presupusa lui reputaţie – a fost numit “muzicianul diavolului” – şi m-am gândit imediat că a fost ca un star rock, ca Mick Jagger sau Jim Morrison.”