Putreziciunea, o, de, ce anume

nelegiuirea binecuvântând,

vrea ca păcatul lui să îl îndrume

tovărăşia-i stearpă lăudând?

De ce boind-o, faţa să-i repete

furându-i morţii, viile culori?

Ce frumuseţi în umbra ei străvede

şi dobândeşte umbre doar, de flori?

De ce trăieşte, când e firea ştearsă,

săracă azi de sângele-i curat?

Ea-şi vede visteria eu, întoarsă

la mila lui câştigu-mpuţinat.

  Ea se făleşte cu al lui avut,

  din veac apus, în veacu-acesta slut!

Traducere de Gheorghe Tomozei

Recomanda sau printeaza acest articol

Facebook Twitter StumbleUpon Email Print