În ultimii ani la Teatrul „Fani Tardini” din Galați n-au fost prea multe spectacole care să atragă atenția lumii teatrale. Așa că „Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov, în regia lui Felix Alexa, a fost o frumoasă surpriză, cu atât mai mult cu cât nu de puține ori s-a întâmplat să văd în teatre din provincie montări semnate de nume importante ale regiei românești actuale, și în care numele regizorului să fie mai degrabă pe post de sperietoare. Nu e și cazul producției de la Galați, unde Felix Alexa propune un spectacol bine închegat și obține efect maxim din contextul pe care-l oferă Teatrul „Fani Tardini” în acest moment.
Într-un decor cu un ușor iz naturalist, realizat de Andrada Chiriac, o șură de paie în mărime naturală, plus o instalație bătrânească de făcut țuica, Felix Alexa își plasează cele trei personaje desprinse din Cehov, dar împrietenite cu teatrul contemporan într-un mod discret și inteligent, așa cum se întâmplă adesea în spectacolele lui. Iar montarea de la Galați este o comedie reușită, foarte potrivită pentru publicul din oraș, care, în seara în care am văzut eu reprezentația, a umplut sala Teatrului „Fani Tardini”, aducând și un aer ușor înduioșător de eleganță special pregătită pentru mersul la teatru, cum în București nu se mai întâmplă de mult.
Amestecul de ritmuri de „Bolero”, cu care se deschide spectacolul, și izul vag de alcool, împreună cu uriașa șură de paie, în fața căreia sunt plasate câteva elemente frânte dintr-un univers „boieresc” de altădată și o cușcă de iepuri, creează un efect bulversant, pe care regizorul și mizează. Un farmec idilic autosubminat, printr-un fel de ironie acidă și dulce-amară în același timp, ce funcționează la toate nivelurile. Ca și cum, bucăți din universuri diferite, din spații și timpuri diferite, ar fi puse laolaltă nu pentru a reface un puzzle, ci tocmai pentru a-i sublinia dizarmonia unei lumi, în care, trei oameni sunt construiți pe scenă ca trei planete diferite ce nu se întâlnesc niciodată.
În spatele comediei lui Cehov se ascunde de fapt o lume dezmembrată, făcută din bucăți, exact ca micul univers pe care-l construiește pe scenă Andrada Chiriac, și în care, ca-ntr-un reality-show, cele trei personaje acționează în funcție de umori, lăsând impresia excelentă a unei povești care se-ntâmplă în timp real. Iar cei trei actori cu care lucrează Felix Alexa găsesc, cu toții, un echilibru între comic și dramatic, creând personaje bine conturate și bine mobilate interior, care își gradează corect stările și tensiunile, lăsându-le să se acumuleze justificat de la o scenă la alta.
În rolul lui Stepan Stepanovici Ciubukov, Lucian Pînzaru, cu care se și deschide spectacolul, ușor previzibil, sigur pe el, cu un aer mulțumit, stăpân peste cazanele cu țuică… Curând, în scenă intră Cristian Gheorghe, în rolul lui Ivan Vasilievici, vecinul care vine gătit, pus la patru ace, cu un buchet de flori în mână, stângace – pe locuri plusând în felul în care joacă stângăcia –, ca să o ceară în căsătorie pe Natalia Stepanovna, interpretată corect și nuanțat de Petronela Buda. Poate și ea plusând puțin în scenele în care vrea să stârnească hohote de râs în sală…
Tot ceea ce urmează, întreaga întâlnire-negociere dintre cei doi, este istorie pe scurt și comico-tragică a relației dintre un bărbat și o femeie, cu cedările și acceptările ei, cu mici hotărâri dictate de hormoni, un soi de flirt grotesc din care nimeni nu iese învingător și toată lumea pierde în final… când totul se topește și se dizolvă într-o căsătorie „fericită”, ca toate căsătoriile.
Fără să renunțe la aerul comic al „glumei” lui Cehov, atât de cunoscută, dar căreia Felix Alexa îi dă aici un aer proaspăt și prin excelenta traducere a Mașei Dinescu, regizorul o încarcă, în stilul lui, cu un soi de cinism care-i mai stinge pe ici, pe colo din umor. Dar o face să câștige, în schimb, în profunzime. Dincolo de hohotele de râs pe care le stârnește, scena în care Natalia Stepanovna smulge cu violență fiecare frunză și fiecare petală din buchetul de crizanteme pe care îl lăsase pe masă Ivan Vasilievici, e de o cruzime care-ți îngheață zâmbetul pe buze. Și la fel de cinic-amară e și scena în care, dându-și seama că a ratat o „cerere în căsătorie”, încearcă să lipească la loc buchetul… În fond, o fină „citire” a psihologiei feminine și masculine. Dar, dincolo de toate astea, spectacolul lui Felix Alexa are o mare calitate: a însemnat o bună școală de teatru la Galați, iar calitatea lucrului cu actorii este evidentă în fiecare dintre scene.
Teatrul „Fani Tardini” din Galați
„Cerere în căsătorie”, de A.P. Cehov
Regia: Felix Alexa
Traducerea: Mașa Dinescu
Scenografia: Andrada Chiriac
Ilustrația muzicală și lightdesign: Felix Alexa
Distribuția:
Ivan Vasilievici Lomov – CRISTIAN GHEORGHE
Natalia Stepanovna – PETRONELA BUDA
Stepan Stepanovici Ciubukov – LUCIAN PÎNZARU
Print