Revista Yorick va propune o rubrică nouă, realizată de scenografa Adriana Grand, care ne oferă în fiecare săptămână o imagine din spectacolul străzii și nu numai.
Primul ciclu intitulat „Costume pentru teatrul străzii” continuă cu o provocare: „Vanitas Vanitatum”.
Cu acest prilej, va invităm la un concurs inedit. Scrieți un comentariu în care imaginați o scurtă poveste pornind de la imaginile pe care vi le propunem (și trimiteți-o la adresa monica.andronescu@nemira.ro), iar cea mai frumoasă dintre ele va fi premiată la sfârșitul fiecărei luni cu o carte din colecția Yorick a Editurii Nemira. Patru fotografii pe lună, patru povești… o carte!
New 2015 Story Time-Prima Parte
Efemera conditie a existentei umane
In mintea fiecarui crestin care are inantea sa fraza ‘’Vanitas Vanitatum’’ se aprinde faclia aceluia care a fost Solomon,fiul lui David,Imparatul Ierusalimului,predicatorul sau colectionarul de experiente personale pornit constient sa raspunda la intrebarea:Ce este viata si pentru ce se merita sa traiesti? Solomon elibereaza din toti porii fiintei sale fascinatia tanarului pentru intelepciune,darul unei capacitati supranaturale,dotat de cunoastere intuitiva si de o gandire deductiva de neasemuit.La un moment dat al existentei sale acest ‘’iubit al Domnului”este pus in fata unei prapastii existentiale.Dumnezeu “se supara “ pe el pentru ca isi abatuse inima de la Dansul,cel care i se aratase de doua ori.Solomon ,acela caruia nu ii lipsea nimic,le experimentase pe toate,avea o putere decisiva peste tot si toate,faurise constructii marete si avea bogatii imense, simte nevoia de a intelege ce este eternitatea fiintei umane intr-o lume in care totul este efemer si totul se conclude i mod inevitabil pentru toti, cu moartea.
Raspunsul la spovedania sufletului zbuciumat materializat in Solomon este:”O desartaciune a desartaciunilor!Totul este desartaciune si vanare de vant in acesta lume”Epilogul cutremurator care ii zguduie constiinta lui Solomon pentru toata existenta sa este:”Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile lui.Aceasta este datoria fiecarui om.El va aduce orice fapta la judecata si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns,fie bine,fie rau”
(mie acasta fotografie imi sugereaza ideea ca un schelet(din material plastic plastic)din care se vede doar craniul poate servicare drept suport pentru peruca, in spatele caruia se afla poza lui MM, ;
vad in cel care esta autorul pozei o persoana pragmatica, ordonata, inteligenta,cu simtul umorului, mai degraba decat un filozof ! )
ca text :
NU MA POT LASA DE TEATRU
-offf,Alex, m-am saturat, zise Denisa intrand ca de obicei in tromba in cabina, azvarlindu-si din mers peruca ;
– eiiiii, asta zici de vreo zece ani, daca nu si mai bine; nu vezi ca nu esti capabila sa faci altceva ?(capabila in sensul NU vrei, nu ca nu poti , asa trebuie zis/inteles)
-asta cam asa -i, raspunse Denisa, aranjând peruca;
(trista-trista, dar ordonata ! ) in fond ai dreptate, Alex si,desi esti un alcoolic in pragul pensionarii, la o adica tot pe tine ma bazez ! Ia o bere !
offff !!!! acu’ vad greselile de ortografie(ale mele )