Interviu,

Este actriță la Teatrul Național din Timișoara, oraș pe care îl consideră acasă… și unde, din 1995, a interpretat zeci de roluri importante, în regia unor regizori cunoscuți, a fost nominalizată la Premii UNITER, este iubită de public. În acest an, pentru prima dată a acceptat un  proiect în București, rolul Arkadina, în „Pescărușul” în

Continuă să citești



Cronica

Cât de fragile sunt limitele dintre normalitate și anormalitate? Până unde merge dictatura regulilor societății? Până unde merge dictatura „normalității”? Într-o lume în care dictaturile de orice fel se întrec în a-și afirma virtuțile „toleranței”, într-o lume în care totul „trebuie” și totul e închis în mici compartimente bine etichetate, ale căror limite nu trebuie [...] Citește în continuare

Cronica

Of, iubirea! Complicat lucru. Atâtea sentimente amestecă şi atâtea minţi suceşte, încât ajungem să o confundăm cu fel de fel de experienţe şi senzaţii. Cum începe stolul de flururi să roiască, gata iubeşti. Un frison scurt şi pac te-ai îndrăgostit. Parcă prea repede ne declarăm iubirea şi prea neserios. Azi o iubire, mâine două, poimâine [...] Citește în continuare

În lume

O mulțime de spectacole anunță teatrele din capitala Franței pentru toamna aceasta, când viața artistică își reintră în drepturi. Pentru stagiunea 2018-2019, se anunță producții de toate felurile și la instituțiile publice, și la teatrele private, care își tot vestesc cu surle și trâmbițe dorința de schimbare, câteva dintre cele mai cunoscute schimbându-și recent și [...] Citește în continuare

Carte de teatru

Am cumpărat volumul intitulat simplu Teatru, purtând semnătura, altminteri pentru mine complet necunoscută a Cătălinei Florina Florescu (Editura Tracus Arte, București, 2018), stimulat de faptul că pe coperta a patra a cărții figurează o recomandare entuziastă datorată marelui regizor Andrei Șerban. În cuvintele sale, dl. Șerban ne încredințează că ar fi vorba despre o literatură [...] Citește în continuare

Poezia de luni

Cad grăbite pe aleea Parcului cu flori albastre Frunze moarte, vorba ceea, Ca iluziile noastre.   Prin lumina estompată De mătasa unui nor, Visătoare trece-o fată C-un plutonier-major.   Rumen de timiditate El se uită-n jos posac. Ea striveşte foi uscate Sub pantofii mici de lac.   Şi-ntr-o fină discordanţă Cu priveliştea sonoră, Merg aşa, [...] Citește în continuare

Interviu

Spirit calm și muncitor, Dan Pughineanu vine dintr-un superb orășel de munte – Piatra Neamț. Extrem de tânăr și determinat să deslușească toate tainele actoriei, el a absolvit facultatea în 2017 la Cluj, iar în prezent este masterand la București. Născut sub o stea norocoasă, parcursul său profesional a urmărit, până acum, un parcurs atât [...] Citește în continuare

Special

Măştile teatrului sunt mai mult decât un simbol bun de folosit drept siglă sau copertă de revistă. Sunt înşelătoare şi groteşti, de fapt. Râsul sfidător poate fi, de fapt, o grimasă de durere, iar tristeţea pe care ne grăbim să o lipim pe chipul măştii cu colţurile gurii arcurite în jos se prea poate să [...] Citește în continuare

Cronica

Bunele intenţii nu sunt întotdeauna garanția unui succes. Se poate întâmpla ca toate piesele unui puzzle să fie cele care trebuie să compună imaginea de pe cutie, dar spre ghinionul celui care a petrecut ore bune potrivindu-le, oricât şi-ar bate capul, imaginea să se încăpăţâneze să nu fie fidelă celei de pe cutie; un colţ [...] Citește în continuare