„Încearcă, greșește, ia-o de la capăt! Dar, mai presus de toate, dansează! Nu te mai opri din dans!”
În 1982, Institutul Internațional al Teatrului (ITI-UNESCO), la inițiativa Comitetului Internațional al Dansului, instituie celebrarea artei dansului la nivel mondial în fiecare an pe 29 aprilie, dată la care s-a născut Jean Georges Noverre, respectiv în 1727. Cu această ocazie, în fiecare an, câte o personalitate a lumii dansului este invitată să formuleze un mesaj care este transmis ulterior în toată lumea. Dar cine este Jean Georges Noverre? De ce sau, mai bine zis, prin ce anume personalitatea sa artistică a influențat în mod decisiv dezvoltarea artei spectacolului coregrafic? Astăzi vizionăm cu toții spectacole de dans fără să ne gândim câte zeci, sute de ani au fost necesari pentru ca acest tip de reprezentație specifică să se structureze în forma/formele în care le consumăm noi estetic. Și aceasta cu atât mai mult cu cât dansul a fost cea din urmă artă care și-a dobândit independența în raport cu celelalte arte. Trecerea de la divertismentul de curte la Baletul de Acțiune s-a produs sub auspiciile Secolului Luminilor. Voltaire îl numea la acea epocă pe Jean Georges Noverre Prometeu al dansului, căci, așa cum titanul furase de la zeul Hefaistos-Vulcan focul pentru a-l dărui oamenilor, tot așa Noverre a dăruit artei dansului principiile fundamentale care definesc spectacolul coregrafic, prin publicarea în 1759 a lucrării sale intitulate „Scrisori despre dans și balete”.
„Când mi-am propus să scriu despre arta care este obiectul constant al studiilor și reflecţiilor mele, eram departe de a prevedea succesul și efectele ce au produs Scrisorile despre dans și balete la apariția lor în 1759. Ele au fost primite cu interes de către oamenii de litere și persoanele de gust, dar, în același timp, cu un sentiment de ciudă și necaz din partea celor pentru care erau în mod special compuse. Au ridicat împotriva mea pe aproape toți dansatorii din Europa și îndeosebi pe cei de la Opera din Paris, teatru care era, este și va fi mult timp primul și cel mai măreț templu al Terpsihorei, dar și ai cărui slujitori au cele mai multe pretenții și o incomparabilă iritabilitate. S-a strigat: anatemă! Am fost tratat drept inovator și am fost considerat cu atât mai periculos cu cât atacam principii consacrate prin vechimea lor. (…) A sfărâma măștile hidoase, a arde perucile ridicole, a suprima rochiile panier incomode, a izgoni șoldierele încă și mai incomode, a substitui gustul rutinei, a indica un costum mai nobil, mai real și mai pitoresc, a cere acțiune și mișcare în scene, suflet și expresie în dans, a arăta intervalul imens care desparte mecanismul de meșteșug, de specificul care îl așază alături de artele imitatoare, însemna a mă expune supărării tuturor celor care respectau și venerau vechile obiceiuri, oricât de barbare și ridicole ar fi putut să fie.”
Așa cum bine a intuit, posteritatea i-a reabilitat opera, prin aceea că nașterea spectacolului coregrafic este identificată ca fiind tocmai publicarea cărții scrise de către Jean Georges Noverre, cu trei secole în urmă: „Transformările radicale din orice domeniu nu oferă unui om în vârstă decât amărăciune, regret și dezgust; numai generațiile următoare profită de ceea ce pot avea ele folositor și agreabil.”
Coregrafului Mourad Merzouki, supranumit regele hip-hop-ului, director al Companiei Käfig din cadrul Centrului Național Coregrafic de la Créteil și Val-de-Marne din Franța, i-a revenit anul acesta onoarea de a adresa mesajul de Ziua Internațională a Dansului:
„Fiecare artist se mândrește cu arta sa,
Fiecare artist va apăra întotdeauna forma de artă care i-a schimbat viața după ce a întâlnit-o,
Pentru ceea ce a căutat și a pierdut, ca și pentru ceea ce are o dorință arzătoare de a ne împărtăși,
Fie că este vorba de ecoul unei voci, de o scriere descoperită sau de interpretarea unui text pe care îl oferă umanității,
De muzica fără de care universul încetează să ne mai vorbească sau de mișcarea care deschide porțile grației,
Eu am, pentru dans, nu numai mândria unui dansator și coregraf, dar și o recunoștință profundă,
Dansul a reprezentat șansa mea. A devenit etica mea, datorită nobleței impuse prin disciplina sa,
Și mi-a oferit mijloacele datorită cărora redescopăr lumea în fiecare zi.
Mai aproape de mine decât orice altceva, îmi dă tăria, în fiecare zi, printr-o putere și energie pe care doar dansul o poate degaja,
Poezia sa mă alină,
Aș putea, oare, să spun că, fără dans, nu aș exista? Fără capacitatea de exprimare pe care mi-a dat-o?
Fără încrederea pe care am găsit-o datorită lui, pentru a-mi depăși temerile, pentru a evita drumurile greșite?
Datorită dansului, cuprins fiind de frumusețea și complexitatea lumii, am devenit cetățean.
Un cetățean deosebit, care reinventează codurile sociale, de-a lungul întâlnirilor sale,
Rămânând fidel valorilor culturii hip-hop, care transformă energia negativă într-o forță pozitivă.
Trăiesc dansul, în fiecare zi, ca pe un lucru care mă onorează. Dar, această onoare, o simt preocupat fiind.
Observ pierderea reperelor, ca și incapacitatea unora dintre tinerii ieșiți din cartierele muncitorești, care cresc în tensiune și frustrare, de a-și imagina viitorul.
Eu sunt seamănul lor. La fel ca noi toți.
Mă animă, poate mai mult decât pe alții, dorința, datorită exemplului personal, de a-i ajuta să-și trăiască viața din plin,
Societatea, nu este ea oare îmbogățită datorită aportului pe care îl aducem fiecare?
Cultura, mai mult decât oricare alt discurs, aduce oamenii la un loc,
Așadar, aveți curaj! Asumați-vă riscuri!
În ciuda dificultăților și a urii, cu care vă veți întâlni, fără îndoială,
Frumusețea lumii va fi mereu de partea voastră. Așa cum a fost dansul pentru mine
Cu forța sa unică de a elimina deosebirile sociale și etnice,
Care permite doar mișcarea corpurilor, în esența lor,
De ființe umane care se întorc la expresia lor pură, unică și împărtășită.
Aș vrea să închei cu un citat din René Char, ale cărui cuvinte îmi amintesc în fiecare zi,
Că nu trebuie să lăsăm pe nimeni să ne limiteze în spațiul unui rol ce-a fost scris deja.
Încearcă-ți norocul, crede nestrămutat în șansa ta și asuma-ți riscuri.
Privindu-te, ei se vor obișnui cu aceste lucruri.
Așadar, încearcă, greșește, ia-o de la capăt!
Dar, mai presus de toate, dansează! Nu te mai opri din dans!”
Traducerea mesajului: George Weiner