A fost odată ca niciodată… Bambi

3stars

bambiDemult, cândva, așteptam cu nerăbdare să vedem „Bambi”, povestea căprioarei care abia se ținea pe picioarele subțiri, care descoperea pădurea drept un tărâm magic și viu, sub atenta privire a unei mame iubitoare. Atât de simple erau poveștile copilăriei, poate nu de mult apusă, dar acum, cel puțin demodată. „Bambi” a apărut pentru prima dată în 1942, a primit trei nominalizări la premiile Oscar și a continuat să câștige public chiar și mult mai târziu, inclusiv în anii ’90. Povestea căprioarei care se transformă în prințul pădurii încă mai funcționa pe vremea aceea, alături de creaturile albastre numite ștrumfi sau desenele animate difuzate pe Cartoon Network. Acum, micul personaj trebuie să-și găsească echilibrul pe picioarele firave într-o lume mai puțin prietenoasă, în care dușmanul nu mai este vânătorul de căprioare, ci ritmul alert al vieții, tentația a cel puțin cinci programe de televiziune diferite pentru copii, filme animate etc. Recent, Attila Vizauer a preluat și a reactualizat povestea lui „Bambi” la Teatrul Excelsior pentru copiii cu vârsta cuprinsă între trei și doisprezece ani, deși complexitatea spectacolului s-ar putea să îi pună în dificultate pe cei foarte mici.

Bambi se naște într-o pădure figurată prin corpuri umane unduitoare, unde iarba are degete, iar șira spinării poate fi o scoarță de copac. O furtună trece repede, ca o bătaie din picioare și palme, iar umbrele adună laolaltă toate suflarea pădurii înspăimântată. Aici, bufnițele și ciorile au simțul umorului și cu puțin efort îți devin și prietene. Antropomorfizarea iminentă transformă lumea lui Bambi în magie, un tărâm plin de oameni deghizați în forme de vegetație și animale, dar care niciodată în spectacol nu vor întruchipa cu adevărat omul, vânătorul care periclitează ordinea interioară. Prin coregrafie, Vava Ștefănescu a dat naștere unei păduri umane care se mișcă precum un tot fie ploaie, fie noapte sau doar o zi senină într-un luminiș. Mișcarea naturii se armonizează cu sunetele sale, fie ele de păsări, lighioane sau fenomene năprasnice ale naturii. Muzica lui Ioan Gyuri Pascu atrage atenția copilului înspre scenă, îl convinge să se urce în vârful scaunului, să prindă din zbor ritmul și să fredoneze cu nonșalanța caracteristică. Pe spectatorul cățărat cum poate el mai bine, ca nu cumva să-i scape ceva, orice apariție atipică îl surprinde, dar reține repede că defilarea cerbilor înseamnă „tati” în orice context. Regele Pădurii, tatăl lui Bambi, parcă aduce cu „tati” de acasă, îi mărturisește entuziasmată o fetiță surorii sale. Până la urmă, orice tată e rege în pădurea sa.

Fiecare actor își dozează energia și entuziasmul fără a cădea vreun moment în penibilul iminent de a conștientiza brusc că te afli pe o scenă și te crezi un fir de iarbă în lumina reflectoarelor. Ioana Repciuc realizează un Bambi care într-adevăr pare că descoperă pentru prima dată lumea cu inocența și curiozitatea specifice unui copil. Ea are meritul de a-i atrage și pe ceilalți în mica sa expediție inițiatică, iar fiecare întruchipare a unui element din pădure capătă o semnificație datorită gestului naiv și natural prin care Bambi-puiul învață să cunoască noua sa casă. Lui Dumitru Georgescu îi revine rolul de a o cuceri pe frumoasa Faline (Lia Gherman) și de a realiza trecerea de la învățăcel la Prinț al Pădurii, nu foarte matur, dar bătăios și curajos, mai ales în ceea ce privește afinitățile sale pentru Faline… Răul, care amenință din când în când universul lor fantastic, rămâne o convenție, un sunet surd de armă care îl face pe copil să tresară și atât. Bambi trăiește într-o pădure învăluită într-un văl protectiv, în care răsturnarea de situație e mascată repede de o schimbare, ba de anotimp, ba de starea vremii sau de trecerea convențională a timpului.

Spectacolul „Bambi” de la Teatrul Excelsior este, în primul rând, o aducere aminte a unei copilării care nu vrea să se dea dispărută. Ea mai are încă suficientă energie, încât să fie transpusă pe scenă într-un mod credibil și eficient. Poate un copil de trei ani nu va pătrunde toate straturile și subtilitățile, nu va înțelege transformarea fiecărui actor în altă vietate, își va întreba părintele dacă e furtună sau dacă cel care stă nemișcat e un copac, și totuși există un strop de magie care transpare de dincolo de imperfecțiuni și o bucurie care nu te lasă sa pleci acasă cu o inimă împietrită.

Teatrul Excelsior București

Bambi

dramatizare după Felix Salten

de Ema Stere

Regia: Attila Vizauer
Coregrafia: Vava Ștefănescu
Muzica: Ioan Gyuri Pascu
Decorul: Viaceslav Vutcariov
Costumele: Claudia Castrase

Distribuție:
Ioana Repciuc, Mădălina Ignat, Dumitru Georgescu, Dan Clucinschi, Anca Florescu, Ana-Maria Irimia, Cristiana Ioniţă, Lia Gherman, Ştefania Dumitru, Robert Radoveneanu, Oliver Toderiţă, Andrada Fuscaş, Eugeniu Cozma, Ana Turoş, Andreea C. Hristu, Smaranda Găbudeanu, Alina Dumitrelea, Alexandra Stroe, Cosmina Dobrotă, Meda Topîrceanu, Dragoş Spahiu

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.