Situația de la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea a agitat în ultimele zile tot teatrul românesc, dovedind că uneori solidaritatea de breaslă funcționează. Sub conducerea lui Adrian Roman, Teatrul Anton Pann a obținut succese reale în ultimii ani, având în acest moment poate cea mai performantă trupă tânără din România. Și un repertoriu de valoare, cu care, în timp, și-a educat publicul. Acesta este, probabil, unul dintre cele mai importante merite ale trupei și ale managerului de la teatrul din Râmnicu Vâlcea, și anume că într-o lume în care se produce mult teatru comercial de proastă calitate, vândut nu pe bani puțini, la Teatrul Anton Pann s-au creat spectacole de o incontestabilă calitate, care au format un public. Iar într-o comunitate acesta este un lucru esențial. Dar cum orice lucru bun în România nu rămâne nepedepsit…, profitând de o fisură în lege, deși la evaluarea din toamna trecută Adrian Roman a obținut nota 9,94, care-i dădea dreptul să alcătuiască un nou proiect de management, Consiliul Județean Vâlcea a hotărât, totuși, să organizeze concurs pe un post ocupat legal. Iată declarația „justificativă” a lui Gheorghe Păsat, preşedinte interimar al CJ Vâlcea, după ce au existat numeroase discuții legate și de persoanele care urmau să facă parte din comisie: „Trebuie să organizăm concurs şi la teatru pentru că ne obligă legea. Am zis ca din comisie să facă parte directorul unui teatru naţional, dar domnul director al teatrului din Craiova ne-a comunicat că nu poate să vină şi l-a desemnat în comisie pe adjunctul său. Am zis să avem în comisie şi o persoană din Vâlcea şi l-am ales pe domnul Jivan, care a fost actor amator. S-a pus problema ca în comisie să avem şi o personalitate şi aşa l-am ales pe domnul George Stanca”… La adăpostul legii, la Râmnicu Vâlcea s-a pregătit înlăturarea unui manager care avea și are dreptul legal de a fi în această funcție. Problema și portița legală care a permis organizarea acestui concurs este una de „timing”… între publicarea legii în Monitorul Oficial și intrarea ei în vigoare. Pentru lămurirea situației, așa cum se prezintă ea la acest moment, am discutat cu Adrian Roman.
În urma tuturor sesizărilor din ultimele zile și a susținerii celei mai mari părți a lumii teatrale, ce s-a schimbat în ce privește situația de la Teatrul Anton Pann?
Susținerea din partea unei mari părți a lumii teatrale și nu numai, susținere care m-a/ne-a impresionat și emoționat prin amploarea ei și înțelegerea dovedită pentru situația actuală a Teatrului Anton Pann, are, se pare, în acest moment un rezultat pe care îl consider important, și anume schimbarea comisiei de concurs. Este o reușită care a demonstrat că solidaritatea lumii artistice poate avea efect.
Care credeți că a fost/ este scopul Consiliului Județean Vâlcea în ce privește Teatrul Anton Pann?
Consiliul Județean Vâlcea este o instituție complexă și oarecum eterogenă, cu o conducere interimară (deoarece președintele ales a decedat la începutul lunii decembrie 2014). Sper că scopul CJV este să aibă un teatru performant în „subordine”, cel puțin acesta ar trebui să fie.
Vi s-a imputat ceva concret legat de partea managerială, de felul cum funcționează teatrul etc.?
Nimeni din conducerea Consiliului Județean nu mi-a reproșat nimic privind managementul teatrului. Vicepreședintele CJV care se ocupă direct de Teatrul Anton Pann a declarat că este foarte mulțumit de activitatea și rezultatele noastre.
Care sunt cele mai importante trei puncte în politica dvs. managerială?
Politica managerială a fost/este dictată de un buget foarte redus, printre cele mai mici din țară. Subfinanțarea este cronică. Lipsa de personal la fel. Desigur, județul Vâlcea are probleme economice, nefiind unul dintre județele bogate ale țării. Probabil că această situație justifică, în parte, precaritatea bugetului. Crearea unei trupe tinere și performante de actori/actrițe, trupă cu o atitudine exemplară față de actul artistic, a fost primul meu gând de conducător de teatru. Apoi, regizorii colaboratori, regizori care acordă actorilor locul de prim-plan în spectacole, regizori care lucrează atent cu actorii, regizori pe care îi putem plăti (și ne fac rabat semnificativ la drepturi), regizori ca Vlad Massaci, Cristi Juncu, Tudor Lucanu, Balint Botos, Attila Bordas sau Ioan Brancu și Vali Ligi (la secția de animație, creată de mine în anul 2000). Dacă e să spun doar trei, aș mai menționa repertoriul. Unul sincron cu teatrul european de calitate, și nu unul provincial, călduț, de divertisment. Desigur, acest repertoriu curajos nu este simplu de implementat în provincie. Rezultatul a fost invitarea în FNT în 2014 (dar și în 2006 și 2008), trei nominalizări la premiile UNITER, patru prezențe la TIFF („10 pentru film”), prezențe în finalele Galelor HOP (și cu premii), prezența în alte festivaluri importante de teatru (Arad, Oradea).
Credeți că ținta acestei mișcări a fost persoana dvs.? Sau e vorba de un interes politic?
Eu nu am făcut niciodată politică. Doar politică culturală. Există, din păcate, în lumea românească, dorința ca fiecare să-și aducă oamenii lui, politicul nedorind să valideze performanțele incontestabile, dar disimulându-și abil intențiile. Iar „politicul” nu e ceva abstract, e ceva foarte concret, oameni cu interese personale și de grup. Nimic nou, nu? Da, am avut informații sigure, dar pe care nu le pot dovedi, că dorința a fost/este ca Adrian Roman să fie înlocuit de la conducerea Teatrului Anton Pann.
Care sunt motivele pentru care contestați organizarea concursului? Și, date fiind condițiile, participați la el?
OUG 189 este la a 5-a variantă (publicată în MO din 30 decembrie 2014). Patru din cele cinci variante, inclusiv ultima, prevede că un manager evaluat la evaluarea finală cu o notă peste 9 (eu am primit 9,94) poate propune un nou proiect de management pentru un nou contract de management de 3-5 ani. Este un drept câștigat. Teatrul Anton Pann are un manager. Acesta nu a fost demis, nu a plecat. El este aici și face treabă. Mai importante decât nota de la evaluare au fost reacțiile oamenilor de teatru, multe postate pe pagina teatrului, care au confirmat că teatrul are o echipă de succes, care ar trebui să continue în aceeași formulă. E o chestiune logică, cred. De ce ai schimba o echipă bună, performantă? Un concurs, în această situație, ce face? Dă note pe 30 de pagini de Arial de 14. Pot fi propuneri fanteziste, irealizabile, care să ia ochii. Eu le opun managementul concret al lucrului bine făcut (cu buget de criză). În acest moment, eu m-am înscris la concurs, deși, cum spuneam, nu sunt de acord cu această soluție. Dacă treaba mergea prost, plecam singur. Nu mă interesează un scaun de manager. Am scaune mai frumoase acasă.
Print