Am rămas cu tine, de Aurel Dumitraşcu

Unicul privilegiu: am rămas cu tine
şi am fost fericit precum pietrele de pe maluri.
N-am ştiut cine eşti. Apă, om sau cuvânt.
Am stat numai cu tine mulţumit că pot privi de pe mal
că pot auzi.
Veghea mea peste smârcuri. Am vrut
să fii o femeie şi erai pasăre
am vrut să fii apă şi erai pasăre
cuvânt am vrut să fii şi erai zare istovită
de păsări.
Abator cu flamingi tineri. Erai altceva
moartea cere pustiu vinişoare aurii
prin busole. Scâncete sonuri.
În alt anotimp ca un popor nemulţumit
mâna mea pe coapsele tale. Nu erai femeie
nici apă
niciodată cuvânt. Erai altceva altceva.
Unicul privilegiu: am rămas cu tine
şi am fost fericit
precum pietrele de pe maluri.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.