Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e o poveste pe care vă invităm s-o descoperiți! Azi, Augusto Boal…
„Dacă te-aș întreba de ce te-ai făcut actor, mi-ai răspunde că vrei să te exprimi și să te realizezi. Dar ce înseamnă să te realizezi? Cine se realizează? Șeful de birou Hansen, care duce o viață respectabilă, fără probleme și niciodată torturată de acele întrebăi ce rămân fără răspuns? Ori romanticul Gauguin, care, după ce s-a rupt de normele sociale, și-a sfârșit viața în mizeria și sărăcia lucie dintr-un sat polinezian, Noa-Noa, unde credea că și-a regăsit libertatea pierdută? Într-o vreme în care credința religioasă e diagnosticată ca nevroză, ne lipsește metrul care ne-ar permite să măsurăm dacă viața noastră este realizată sau nu. Oricare ar fi motivațiile personale și ascunse care te-au adus în teatru, acum, că ai intrat în această profesie, trebuie să găsești un sens ce depășește propria-ți persoană și care, din punct de vedere social, îți dă un statut în fața celorlalți.
Nu se poate pregăti o viață nouă decât în catacombe. Iată locul celor care, în zilele noastre, caută un angajament spiritual și cărora le e frică de confruntarea dură. Asta presupune curaj: cea mai mare parte a oamenilor nu are nevoie de noi. Munca ta e o formă de meditație socială asupra propriei tale persoane, asupra condiției tale de om într-o societate dată și asupra fenomenelor care te tulbură până în străfundurile ființei, trăind experiențele vremii noastre. În acest teatru precar, fiecare reprezentație care șochează pragmatismul cotidian poate fi ultima și trebuie să o consideri ca atare, ca pe o posibilitate de a ajunge la tine însuți, rezumând pentru ceilalți suma actelor tale, testamentul tău.
Dacă a fi actor înseamnă toate acestea pentru tine, atunci se va naște un nou teatru, adică un nou mod de a percepe tradiția literară, o nouă tehnică. Un nou raport se va stabili între tine însuți și oamenii care vin seara să te vadă, pentru că au nevoie de tine.”
(Fragment din „Scrisoare către actorul D.” de Augusto Boal, text tradus de Delia Voicu și publicat în volumul „Arta teatului”, antologie realizată de Michaela Tonitza-Iordache și George Banu, Editura Nemira, 2004)
Print