NUMĂR SPECIAL Vă invităm în această săptămână la un număr special dedicat teatrului independent din România, o dezbatere necesară la care am invitat directori și fondatori de teatre, actori și regizori care lucrează în mediul independent. Teatrul independent cu cărțile pe masă! [...] Citește în continuare
Atunci când spui „teatru”, primul lucru la care îţi zboară imaginaţia este o sală mare şi confortabilă, cu o scenă de scândură, reflectoare, culise, cortină de catifea, foaier şi garderobă. Când spui „teatru independent” vezi cu ochii minţii mai degrabă un spaţiu micuţ, intim, cu un practicabil pe post de scenă, două-trei surse de lumină, [...] Citește în continuare
Scrisoare deschisă domnului Miklós Bács Domnule Miklós Bács, Am ales să vă transmit public această scrisoare, pentru că am considerat a fi cel mai sincer gest pe care îl pot face în semn de respect. Gândurile mele îşi aşteaptă cuminţi rândul încă de la finalul Galei Tânărului Actor HOP. Am aplaudat din sală vorbele pe [...] Citește în continuare
Singurătatea. Suportabila singurătate. O sintagmă pe cât de frumoasă şi seducătoare, pe atât de periculos de urcat pe scenă. Şi nu oricum, ci avându-l drept ghid pe bunul doctor Cehov. Tema aleasă de Miklós Bács pentru ediţia aniversară a Galei Tânărului Actor HOP 2017 a fost un prilej de introspecţie şi stat de vorbă cu [...] Citește în continuare
În lumea noastră cât o coajă de nucă avem impresia că poveştile pe care le spunem pe scenă sunt mai importante decât scenariile din viaţa reală. Suntem artişti! Ne e dat să fim bonomi şi cu mintea puţin aeriană, să fascinăm spectatorii nu doar cu personajele din spectacole, ci şi cu vieţile noastre romanţate, cu [...] Citește în continuare
Minunata lume nouă în care trăim cu mic, cu mare este un tărâm al făgăduinţei. O realitate blândă şi permisivă în care iubirea este litera de lege a unei existenţe ferice, plină de bună-voinţă, înţelegere, acceptare şi zâmbete calde. Om cu om, frate cu frate, ne îmbrăţişăm inimos diferenţele unul altuia şi ne sprijim pe [...] Citește în continuare
Teme ofertante pentru teatru există. Subiecte duium. De la un „băiat iubea o fată şi părinţii nu-i lăsau” se poate ajunge la capodoperă. Shakespeare a reuşit. Nu doar el. Sunt mulţi cei care au scos opere valoroase din cele câteva mituri şi tipologii şi au vorbit pe limba prezentului lor pe care l-au transformat în [...] Citește în continuare
Ne place Hitchcock. Este unul dintre puţinii regizori care continuă să fascineze şi să influneţeze felul în care ne raportăm la genul horror. Chiar dacă au trecut 50-60 şi mai bine de ani de când spectatorii se înspăimântau de crimele din filmele sale, chiar dacă acum ştim prea bine cine e criminalul încă de la [...] Citește în continuare
Cuvântul „amator” îi face pe profesionişti să se simtă puţin mai bine în pielea lor; îi cocoaţă pe un pisc de îndreptăţire superioară care le permite să privească îngăduitor munca celor care nu au drepturile depline conferite de câteva însemne simbolice precum diploma sau cartea de muncă. Aşadar, atunci când auzi că la Piteşti are [...] Citește în continuare
Teatrul continuă să fascineze. Între toate ofertele tentante de entertainment, între comodităţi şi epuizări, între grabă, dezinteres, stres, griji şi orice altceva de făcut, teatrul îşi vede de mersul la pas prin propria istorie. Învaţă limbaje noi, se adaptează cu destul de multă uşurinţă, face rapid cunoştinţă cu noile cerinţe ale publicului şi se transformă [...] Citește în continuare
Valar morghulis! Valar dohaeris! Foarte multă lume ştie ce înseamnă aceste cuvinte dintr-o limbă inventată. Şi cei care nu ştiu au auzit măcar de „Mama dragonilor”, Jon Snow, pitic sau night walkers. „Game of Thrones” nu este doar un bestseller sau un serial de succes. Franciza cu pecețile caselor din Westeros a depăşit graniţele marketingului [...] Citește în continuare
Ne place să credem că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. Cel puţin aşa ne minţim pentru a putea să fim utili unei societăţi de consum în care principalul bun de consum eşti chiar tu însuţi. Şi mai cumpărăm încă ceva, mai adăugăm ceva inutil în coşul din ce în ce mai mare, [...] Citește în continuare
Singurătatea este una dintre acele teme suculente pentru artişti. Traumele, fie ele din copilărie, psihice sau auto-cauzate, puse cap la cap şi trecute prin matriţele formelor de expresie se transformă fără prea mari adaosuri în operă numai bună de reprezentat pe scenă, tipărit sau expus într-un muzeu. Cu cât e mai depresiv artistul, cu atât [...] Citește în continuare
Azi eşti hotărât. Deschizi laptopul, invariabil degetele se duc singure pe literele f,a,c,e… dar nici nu mai e nevoie. Facebookul nostru cel de toate zilele are de mult butonul propriu în browserul de Internet. Printre pisicuţe şi reţete, la fel de invariabil există în News Feed-ul oricărui actor şi postări despre castinguri. Cele mai multe [...] Citește în continuare
