Special

Fie vorba-ntre noi, nu zice nimeni c-ar fi dintre cărțile (2, 3, 10, ceva de genul) de luat pe o insulă pustie, de trimis în Alfa să vadă și Centaurii cum e pe-a treia planetă de la un soare obscur dintr-o margine de galaxie unde, vorba proprietarului (după nume) al asteroidului 9495, „ne succedem generații [...] Citește în continuare

Cronica

„Omul lui Dumnezeu cu năravul dracului”, își descrie la un moment dat Creangă personajul exotic, hazliu, călcător în străchini și dat naibii de norocos, Dănilă Prepeleac. Încă o entitate, încă un prototip cu vocație arhetipală din galeria humuleșteanului, adus în spațiul htonic de la Act, pornind de la umorul voios, adăpat de Ozana și mai [...] Citește în continuare

Cronica

Fie vorba-ntre noi, nu zice nimeni c-ar fi dintre cărțile (2, 3, 10, ceva de genul) de luat pe o insulă pustie, de trimis în Alfa să vadă și Centaurii cum e pe-a treia planetă de la un soare obscur dintr-o margine de galaxie unde, vorba proprietarului (după nume) al asteroidului 9495, „ne succedem generații [...] Citește în continuare

Special

Un început de toamnă interesant pentru teatrul românesc (pentru a folosi epitetul care, în gura politologilor, bate undeva între puseuri isterice de grup și damf de catastrofă). Pe de o parte, concursuri pentru ocuparea funcției de manager al unor teatre (în ordine alfabetică: Bacău, Brașov, Pitești – Galațiul a trecut și el cu un anotimp [...] Citește în continuare

Reportaj, Special

Geografia teatrală autohtonă se bucură evident de o „linie de foc” în vestul teribil de îndepărtat („mulțumită” catastrofei numite căi ferate și șosele), în egală măsură prin repertoriu, cât și prin calitatea festivalurilor propuse de Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, Teatrul „Regina Maria” din Oradea, Teatrul de Nord din Satu [...] Citește în continuare

Cronica, Special

Foarte interesantă ideea Teatrului Tineretului din Piatra Neamț de a oferi publicului un weekend de autor. Cel în cauză, regizor, este el însuşi tânăr (peste două luni va împlini 29 de ani), aşadar în directă rezonanţă şi cu numele teatrului nemţean şi cu tradiţia acestuia, trăită pe proprie piele şi dusă cu ingeniozitate mai departe [...] Citește în continuare

Cronica

Când intri în sala de la Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (de pe strada 11 Iunie – de reţinut!) pentru spectacolul lui Victor Ioan Frunză după celebra „O noapte furtunoasă” a lui Ion Luca Caragiale, ai în faţă, în penumbră, spaţiul de joc aparent compozit, o treime, în dreapta, fiind ascunsă de o [...] Citește în continuare

Cronica

După excelentul „Priveşte înapoi cu mânie”, al lui Vladimir Anton, văzut acum nici două luni la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, evident am ajuns în Studioul de la subsolul Odeonului extrem de curios. De data aceasta, punctul de plecare este textul unui cunoscut dramaturg american, Donald Margulies. Să amintesc faptul că regizorul are o bună [...] Citește în continuare

Reportaj, Special

Odată cu toamna, s-a încheiat şi cea de-a XXVI-a ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană de la Braşov, unul dintre punctele de forţă ale anului festivalier românesc şi, desigur, eveniment esenţial al genului pentru publicul local. Din păcate, vagul situaţiei manageriale (regizorul Claudiu Goga, directorul companiei, şi-a înaintat demisia, pluteşte în aer o evidentă tensiune [...] Citește în continuare

Cronica, Special

Într-un weekend recent, echipa Teatrului „Tony Bulandra” de la Târgovişte a adus în faţa publicului două premiere ale acestei toamne, ambele însemnând mize complicate şi dificile, prima prin absolută noutate, cea de-a doua prin extremă şi universală clasicitate, ca să zic aşa. Mai întâi, a fost vorba despre spectacolul „3 ore după miezul nopţii”, exerciţiu-cercetare [...] Citește în continuare

Cronica

Există un soi de elice/şurub (consultaţi un dicţionar tehnic pentru detalii), numit şurub fără sfârşit pe care, zic unii, l-ar fi inventat chiar Arhimede cel ucis de un imbecil de Moş Teacă roman, care nu pricepea la ce bun nişte cercuri desenate pe nisip. Sonor, în franceză şurubul fără sfârşit („vis”) poate fi, la fel [...] Citește în continuare

Special

Imagine din spectacolul „Ești un animal Viskovitz” Dincolo de viziunile regizorale marca Dabija, Măniuţiu ori Korcsmáros György şi de modalităţile actoriceşti de a le transforma în poveşti coerente, de un special magnetism, din programul festivalului orădean m-au convins în chip deosebit cinci spectacole jucate două pe scena Casei Sindicatelor („Aproape de tine, încă!”, regia Antonella [...] Citește în continuare

Special

Imagine din spectacolul „Omul din La Mancha” Gongul festivalier al stagiunii 2015 – 2016 a bătut şi anul acesta, în septembrie, la cele două capete ale ţării, la Costineşti, cu HOP-ul (Gala Tânărului Actor), şi la Oradea, cu cea de-a treia ediţie a FITO (Festivalul Internaţional de Teatru Oradea) care a însemnat, conform tradiţiei, şi [...] Citește în continuare

Special

Ce i-o fi venit lui Eugeniu P. Botez din Burdujeni să își ia supranume de corsar al Regelui Soare, ba să mai și lase după el, până una-alta, cel mai sănătos text despre zona cea mai exotică și mai mozaicată etnic (deci, prin urmare, narativ/oniric) a României? Probabil același avânt și aceeași încăpățânată vânare de [...] Citește în continuare