Blândă irosire, de Ioana Crăciunescu

Ioana_CraciunescuSpecialistă desăvârşită măcinam în gol

posibile stări.

Nobile sentimente.

 

Râşniţa de râs a mulţimii

îşi bătea joc de caznă

şi de sârguinţă.

 

Chip neumbrit de îndoieli

(de unde oare îmi mai ţâşneau în minte

săgeţile sângerânde ale cârnii ?

Îşi schimbau parcă poziţia în somn

animale mari, senzuale).

 

Sub blazonul de fier

picături de lapte mai lăsau sânii

desăvârşiţi, inconştienţi,

lacrimi crude de lapte.

 

Destul de nefericit. Mediocru.

Să-ţi lingi răni aparente.

 

Nesuportând limita suportabilului,

să vinzi bilete într-un metrou,

să suferi de întuneric

şi prima staţie a viitorului să fie năruită demult

sub lămpi incandescente.

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.