Departe de a fi doar o comedioară burgheză, cum a fost montat adesea, „Totul în grădină” – un text pe care Edward Albee l-a adaptat după versiunea lui Giles Cooper, transformându-l într-un succes pe Broadway, la sfârșitul anilor ’60 – cunoaște acum, în versiunea lui Victor Ioan Frunză, de la Teatrul de Comedie o reinterpretare teribil de actuală. O excelentă comedie, într-adevăr, dar o comedie cu accente thriller, care desface și dezvăluie mecanismele societății consumiste ca într-o operație pe viu, șocant și aproape absurd.
Sclavia banilor, a creditelor pentru o casă mai mare, pentru o grădină mai mare, pentru o viață mai „respectabilă”, totul, ca într-un tăvălug care te ia și te rostogolește cu el, fără scăpare, confiscându-ți de fapt viața și libertatea, sunt toate surprinse aproape cu o cruzime rece în spectacolul de la Teatrul de Comedie. O excelentă analiză a lumii de azi, cu toată superficialitatea ei, cu tot falsul ei confort, cu tot machiajul ei strident, în spatele căruia se ascund cute adânci.
Scenografia Adrianei Grand surprinde încă de la început esența acestei lumi, o cameră simplă și plăcută, dar trădând o formă de sărăcie bine mascată de bun-gust. În spate, printr-un perete de sticlă, se zărește grădina… Aici, în acest mic univers cald, un fel de prototip al sutelor, miilor de astfel de apartamente din lumea întreagă, în care trăiesc oamenii din clasa de mijloc, împovărați de datorii la bănci și plătind din greu micul confort al unei case peste posibilitățile lor, locuiesc Jenny și Richard – interpretați de Mirela Zeța și Dan Rădulescu, două partituri excelent conduse. Se simte în tot și în toate gustul compromisului, lipsa banilor, un mic paradis pe jumătate fals, în care fiecare obiect sau fiecare plăcere se plătește cu o renunțare, iar frustrările au ridicat ziduri înalte în jur. Însă… povestea lor pare frumoasă și caldă, încă plină de viață. Doi oameni simpli care se chinuiesc din greu să supraviețuiască și să facă față într-o lume care-i depășește. Dan Rădulescu are o construcție limpede, Richard al lui este un bărbat simplu, chinuit de propriile neputințe și în același timp cu adâncimi nebănuite, jonglând între dramă și comedie cu lejeritate. Și atingând apogeul în scena cea mai teribilă și mai grotescă din întregul spectacol, cea în care găsește bani ascunși peste tot în casă, în dulap, în fețele de pernă, în spatele tablourilor… Un amestec bine controlat de sensibilitate, maturitate, duritate, disperare, neînțelegere, acceptare, compromis, veșnic compromis, Richard este personajul cel mai vulnerabil, victima sigură a lumii lui și a propriilor prejudecăți. De aici și gestul lui disperat din final… crima care te îngheață.
Mirela Zeța o interpretează pe Jenny, soția care visează la grădini cu sere și la o viață la care n-au acces, decât dacă… Ea va construi un personaj alambicat sufletește, o femeie seducătoare, care se lasă prinsă într-un carusel nebun, atrasă iremediabil în capcana banilor, a banilor mulți, a plăcerilor oferite de bani, după ce primește vizita doamnei Tooth, un fel de Mefisto al secolului nostru, care-i oferă tot ce-și dorește, în schimbul propriului trup. Prejudecățile sunt înăbușite repede, iar banii pe care îi scoate din foc arzându-și degetele – o superbă metaforă a ceea ce va urma – sunt mai tentanți decât virtutea. Interpretată excelent de Emilia Popescu, doamna Tooth este un personaj colorat, simpatic și malefic în același timp, pe care-l iubești și-l detești în același timp, e ispita vie și, totodată, un fel de balsam pentru conștiință…, iar în spatele zâmbetului cuceritor, puțin viclean și fals liniștitor, se ascunde o sclipire de gheață. Și multă cruzime.
Aflat la debut, Matei Constantin, fiul licean al lui Mihai Constantin, interpretează rolul lui Roger, băiatul acestei familii modeste, în care tatăl e în stare să-l omoare pe taximetrist pentru un dolar în plus… Un adolescent interpretat cu multă lejeritate, cu un talent în spatele căruia se poate ghici o viitoare carieră în actorie, Roger nimerește, atunci când se întoarce acasă, într-un tăvălug, din care încearcă să se sustragă. Petrecerea pe care o dau părinții lui are ceva morbid și înspăimântător. Petrecerea la care se va da în vileag „mica” afacere, prostituția de lux, de pe urma căreia trăiau toate familiile acelei comunități.
Victor Ioan Frunză creează aici o imagine superbă, ca o fotografie în mișcare a societății corupte în care trăim și, mai mult decât atât, ne așază în față oglinda propriilor spaime, a propriilor prejudecăți, a propriilor slăbiciuni. Pentru că, fără dubiu, toată lumea din sală s-a întrebat măcar o dată dacă ar fi cedat ispitei, uneia sau alteia dintre ispite… Scena în care Richard găsește banii ascunși de soția lui prin casă, peste tot, e teribilă pentru că regia găsește exact acele pârghii și apasă exact pe acele butoane care fac ca banii, marea de bani la care visăm cu toții măcar câteodată, să se transforme în ceva oribil, înspăimântător, respingător. Iar felul cum conduce petrecerea grotescă, la care toate personajele invitate sunt grotești, spre crima din final e cutremurător. Toată acea mică lume, creată parcă de un Caragiale american, de mic burghezi snobi și colorați, atât de bine portretizați de Anca Dumitra, Andreea Samson, Cosmina Olariu, Kostas Mincu, Angel Popescu, Lucian Ionescu – cupluri create de o societate snoabă și superficială –, e copia în mic a lumii noastre, care se desfășoară exclusiv pe orizontală și care a pierdut total dimensiunea verticală.
Un personaj aparte în tot acest univers în care banul este zeul suprem e Jack, interpretat de Dragoș Huluba, un rol deloc confortabil, condus impecabil, un personaj care trăiește de obicei într-o altă dimensiune decât cea reală, cu treceri între spațiul real și un altul, aflat undeva, deasupra… Și el o construcție perversă, milionarul bețiv care nu știe să se bucure de bani și care îi dăruiește doar prin testament, după moarte, Jack e, totuși, o rază de lumină în acest mic univers bolnav. Și de aceea trebuie stinsă…
Spectacolul construit de Victor Ioan Frunză este în același timp o comedie spumoasă și o acidă analiză a omului pe care l-a creat societatea capitalistă, cu tentațiile ei, cu falsele ei valori, cu goana ei nebună după confort, cu lăcomia ei de neoprit, care ne macină pe toți ca un malaxor. Și în care, de fapt, ne place să ne aruncăm singuri…
Teatrul de Comedie
„Totul în grădină” de Edward Albee
Traducere: Antoaneta Ralian
Asistent regie / dramaturgia: Adrian Nicolae
Decorul și costumele: Adriana Grand
Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză
Distribuția: Dan Rădulescu, Mirela Zeța, Radu Ștefan Bănică / Matei Constantin, Dragoș Huluba, Emilia Popescu, Angel Popescu, Anca Dumitra / Irina Bucescu, Kostas Mincu / Mihai Niță, Andreea Samson, Cosmina Olariu / Mihaela Mardare, Lucian Ionescu
Foto: Adriana Grand
Print