Cronica

La aflarea veștii că un regizor de importanța și de anvergura intelectuală a lui Tompa Gábor a luat decizia de a pune în scenă celebrul monolog dramatic Iona de Marin Sorescu, mi-am pus instantaneu întrebarea ce relevanță ar mai putea avea în contextul vieții teatrale actuale, adică din anul 2000 încoace, scrierile unuia dintre cei [...] Citește în continuare

Cronica, Special

Deşi ne prăsim originalitatea şi creativitatea exponenţial şi mintea ni se deschide ieşind din balamale cu fiecare nou trend, suntem foarte convenţionali, de fapt. Comoditatea obişnuinţelor este motorul ascuns şi silenţios care roteşte în gol aceleaşi comportamente obosite, rumegate cu noi arome, încât să pară că le duce înainte. Mereu înainte. Suntem artişti mimi cu [...] Citește în continuare

Cronica

Maria-Gabriela Constantin Noua montare a lui Andrei Șerban de la „Teatrul Bulandra” este o piesă shakespeariană mai puțin cunoscută și arareori jucată, căci pare mai prețioasă și mai potrivită pentru lectură. Povestea, ca toate marile povești, este aparent simplă: Regele Navarrei împreună cu trei nobili de la curtea sa, Dumaine, Longaville și Berowne, depun jurământ [...] Citește în continuare

Cronica

În 1878, atunci când a scris Platonov, Cehov avea doar 20 de ani. Să nu fi fost oare firească la această vârstă dorința scriitorului, aflat la vremea începuturilor, de a fi în scrisul său „atotcuprinzător”,  așa cum bine observă rafinatul eseist George Banu (cf. Cehov, aproapele nostru, Editura Nemira, București, 2017)? Dorință pe care, din [...] Citește în continuare

Cronica

Numele dramaturgului Tüncer Cucenoğlu nu este unul tocmai necunoscut publicului românesc de teatru, el fiind autorul piesei Avalanșa care s-a jucat ori încă se joacă în cel puțin trei teatre din țară. Și anume, Teatrul Național din București, Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara și Teatrul “Regina Maria” din Oradea. Prezența la cea [...] Citește în continuare

Cronica

Nu e deloc nici rolul, nici misiunea criticului de teatru de a se angaja în investigații cu caracter mai mult sau mai puțin detectivistic referitoare la persoana creatorilor unui spectacol. Dacă am încercat să aflu mai multe despre identitatea și CV-ul Dianei Mititelu, regizoarea spectacolului  cu piesa Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, montat pe [...] Citește în continuare

Cronica

În primele decenii ale secolului XX, atunci când literatura dramatică franceză era fascinată de ceea ce Paul Claudel numea poezia teatrului, un alt mare scriitor din același spațiu, e vorba despre Jean Giraudoux, spunea că adevărații iubitori ai teatrului nu se recrutează și nu înseamnă nicidecum acei spectatori care se dau de ceasul morții să [...] Citește în continuare

Cronica

Maria-Gabriela Constantin Pe 24 mai al acestui an a avut loc o nouă premieră la Teatrul Țăndărică, cu piesa intitulată: „Apolodor”. Este vorba despre un proiect câștigător al concursului SALT, platformă care susține artiștii emergenți din domeniul teatrului de animație și vizual, prin realizarea și producția proiectelor propuse. Bazat pe Cartea cu Apolodor a lui [...] Citește în continuare

Cronica, În lume

În primul an al directoratului lui Christophe Slagmuylder, în programul festivalului Wiener Festwochen, ce are loc între 10 mai și 16 iunie, se regăsesc o sumedenie de nume renumite precum Angélica Liddell, Tiago Rodrigues, Milo Rau, Romeo Castellucci, Krystian Lupa. „Lucrările acestor artiști europeni se ocupă cu populismul care domină în mare parte continentul. Fie [...] Citește în continuare

Cronica

În scenariul dramatic pe care regizorul Szabó Kristóf l-a întocmit pentru spectacolul intitulat Antigona, producție a F.A.C.E. Szabó Visual Performing Arts Ensemble din Germania, prezentă în programul celei de-a XII-a ediții a festivalului timișorean TESZT, au fost reunite fragmente dintr-o scriere datorată lui Walter Hasenclever căreia i s-a adăugat un epilog scris de Hugo von [...] Citește în continuare

Cronica

Distopiile sunt genul artistic preferat al începutului de mileniu. Multe scenarii nu prea roz se rostogolesc în pagini şi pe ecrane şi ne fascinează cu imaginaţia pe care o credem debordantă. Sunt, într-adevăr, captivante poveştile despre societăţi închise, absurde, în care controlul e absolut şi reguli nefireşti guvernează peste populaţii supuse în faţa fricii. Cam [...] Citește în continuare