Luptă! Cu dinţii cât mai scrâşniţi, concentrat, încrâncentat. Luptă! Cu lumea, cu duşmanul, cu încălzirea globală, cu tine însuţi! Luptă! Fără milă, fără frică, fără să te gândeşti la consecinţe. Luptă! Pur şi simplu. Pentru că astăzi, mai mult decât în timpul oricărui război cu arme convenţionale, există pericolul de a fi înfrânt fără niciun [...] Citește în continuare
Cronica
Cronici de teatru
„Teatrul nu trebuie să aibă pretenția de a schimba. Teatrul e divertisment, un fel de a-ți petrece timpul. După ce închizi ușa, nu știu ce mai rămâne.” Eimuntas Nekrošius nu obișnuiește să acorde interviuri sau să vorbească liber despre propria lui artă regizorală. A rămas în memoria publicului pentru spectacole precum „Hamlet”, „Macbeth” de William [...] Citește în continuare
Căsnicia ca un câmp de luptă. Singurătatea în doi. Iubirea are lasă loc obişnuinţei. Teme arhi-cunoscute, întoarse pe toate părţile, tăiate nu în patru precum firul, ci în patru sute patru, reinterpretate mai ceva decât meniurile restaurantelor cu specific urban. El şi Ea, veşnicii El şi ea şi povestea lor dramatică sau tragică sau puţin [...] Citește în continuare
Trei adolescenți în frig. Trei adolescenți în frigul vârstei lor, plină de nesiguranțe identitare, de excese și de teribilisme. Numele lor ne trec scurt pe la ureche; adolescenții nu-și spun prea des pe nume. Unul singur iese parcă în evidență prin numire, Ise (interpretat de Silviu Debu), ceilalți doi se individualizează prin atitudine. Primul, interpretat [...] Citește în continuare
Cuvintele şi nuanţele lor. Aparent, dacă spui despre cineva că a făcut un spectacol pare pe cât de legitim pe atât de suficient. Şi, de ce nu, poate fi o definiţie simplificată a profesiei de regizor. Şi totuşi; parcă altceva este când poţi spune despre altcineva că a creat o lume într-un spectacol. Şi acela [...] Citește în continuare
În ochii noștri, Polonia e o țară-martir, o țară distrusă și reconstruită clădire cu clădire, mult mai mult decât altele, având în vedere numărul mare de evrei concentrat aici, înainte de Al Doilea Război Mondial. Mijlocul secolului XX este strangulat de moarte, de frică și de un sentiment al absurdului care ne persecută și astăzi. [...] Citește în continuare
Victime, călăi. De o parte şi de cealaltă a vieţii şi a vinei. Dacă pentru primul criteriu există căi sigure de aflare a apartenenţei, pentru cel de-al doilea aparatele de măsurat mai gau greş din când în când. Balanţele şchioape ţinute e doamne legate la ochi şi purtătoare de sabie nu trebuie să aibă, neapărat, [...] Citește în continuare
Nebunia de a visa cu ochii deschişi, încăpăţânarea de a nu renunţa, conşiinţa de a fi un Don Quijote în luptă cu morile de vânt al obişnuinţelor de tot felul şi încrederea în tine însuţi par astăzi un lux desuet. Câţi dintre noi ne mai surprindem visând cu ochii deschişi striviţi între griul cerului şi [...] Citește în continuare
Dintr-un capăt de scenă, Jacques și stăpânul său își fac intrarea direct în imaginația spectatorului, fără niciun avertisment, fără preludiu. Sunt două personaje care umblă bezmetice prin literatură și, fără să-și propună concret, cuceresc orice fel de public, cu viteza unei fotografii la minut – simplu, direct și la obiect. Expediția lui Jacques și a [...] Citește în continuare
Autoportretul începe astfel: Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte este un teatru viu. Şi tânăr – am continua noi, tânăr – la propriu şi la figurat. Inaugurat în anul 2002, condus de regizorul şi scenograful McRanin, teatrul şi-a câştigat rapid locul în comunitatea cultural-locală, iar în prezent îmi pare unul dintre cele mai deschise spre cea [...] Citește în continuare
Să suferim şi să ne minţim că trăim! Acesta pare a ne fi sloganul. Ne trezim dimineaţa gata obosiţi când sună alarma smartphone-ului şi pipăim ecranul pentru încă un snooze – cel mai bun prieten al dimineţilor noastre. Ne găfăim respiraţiile până la metrou, tastăm conştiincioşi combinaţiile magice în cubuleţele noastre la indigo, mâncăm cuminţi [...] Citește în continuare
Fiecare contact cu muzica Adei Milea este o experiență și este exact genul acela de muzică care se comportă ca dragostea la prima vedere. Îți place din prima sau nu o să-ți placă niciodată, iar ca orice îndrăgostit nu o să uiți prima întâlnire fie că s-a petrecut în universul magic al lui Aglaja Veteranyi [...] Citește în continuare
În contextul marilor sau micilor festivaluri internaționale de teatru, Eurothalia de la Timișoara nu are obsesia numărului edițiilor, ci mai degrabă încearcă de fiecare dată să respecte un concept pe care îl propune și în baza acestuia să chestioneze publicul prin spectacolele selectate. S-ar putea ca nu toate reprezentațiile să fie pe gustul tău, s-ar [...] Citește în continuare
Tipul de scriitură care-l interesează pe Vlad Zamfirescu, atât ca actor, cât și ca regizor, este, așa cum a declarat în repetate rânduri, cel cu care „tu, ca spectator, poţi să te identifici total şi să zici: E ca-n viaţă. Mă interesează să nu poţi să te laşi pe spate în scaun, iar mintea ta [...] Citește în continuare
