Acum zece ani, într-o zi de vară, se năștea, împreună cu Valentin Nicolau, ideea revistei Yorick, al cărei prim număr a apărut în toamna anului 2009. Motivația de atunci suna așa… „Faptul că între creatorii oricărei forme de artă şi criticii lor există o poveste-relaţie de dragoste-ură veche de când lumea nu este un secret. [...] Citește în continuare
Editorial
Îmi plac cifrele. Mai puţin bilanţurile şi contorizările contabile. Cifrele ca simboluri magice. Numerologia ca ştiinţă subterană aproape ocultă. Numărul 453 de exemplu. Pare aleator. Nu e nici prim, nu e nici în şirul lui Fobonacci. Ca dată istorică înseamnă, totuşi, ceva. În 453 î.Hr. a murit Attila Hunul. Îmi plac şi datele. 02.04.2012, de [...] Citește în continuare
Parcurgem nu doar un anotimp al festivalurilor asupra utilității cărora m-am oprit în comentariul publicat în urmă cu două săptămâni, ci și o perioadă în care avem de-a face cu ceea ce îndeobște numim „avalanșa de premiere”. Numai că, așa cum festivalurile au fost și sunt obligate, adesea chiar cu o săptămână sau două înaintea [...] Citește în continuare
Am mai abordat în acest spațiu destinat opiniilor al revistei Yorick, problemele deloc puține și nicidecum ușor de rezolvat ale criticii teatrale românești. De la numărul tot mai împuținat al condeielor, și aceasta în condițiile în care în România funcționează cel puțin cinci secții de Teatrologie, la partizanatul confundat, și nu întotdeauna inocent, cu necesitatea [...] Citește în continuare
Între multe şi nu tocmai mărunte probleme ale teatrului nostru cel prezent se aminteşte enumerativ despre absenţa tinerilor regizori vizionari. Există o nostalgie pentru anii de acum jumătate de secol, atunci când „puşti” de trizeci şi ceva de ani precum Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu sau David Esrig creau adevărate cutremure estetice şi schimbau [...] Citește în continuare
În urmă cu câteva săptămâni, am scris și publicat în cuprinsul revistei Yorick un editorial în care susțineam dreptul actorilor de a se manifesta politic. Ca orice alt cetățean al României, și slujitorii scenei au dreptul să se înscrie în partide, să candideze, să aleagă și să fie aleși, așa cum scrie Constituția. Să fie [...] Citește în continuare
În două numere succesive ale săptămânalului de mare impact care este și rămâne Dilema veche, cele din 18 și 25 aprilie 2019, dl. Andrei Pleșu și-a făcut cunoscută și motivat decizia de a-și limita aparițiile și implicările în viața publică din România. Cum dl. Pleșu va continua, totuși, să scrie în paginile revistei al cărei [...] Citește în continuare
Aș dori ca în comentariul meu de astăzi să mă refer la două mari supărări pe care mi le provoacă teatrul românesc de astăzi. Mai corect spus, cei ce sunt chemați să se ocupe cu promovarea lui. Adică directorii rebotezați manageri, responsabilii PR și secretarii literari. Aceștia din urmă fiind în multe locuri pe cale [...] Citește în continuare
Împrumutând titlul unei poezii aflate la mare cinste în vremea proletcultismului pe stil nou, promovat de socialismul dinastic al anilor ’80, dar și plătind cu conștiinciozitate cuvenitele drepturi de autor, fiindcă nici nu se putea altfel, de vreme ce în cuprinsul ei este vorba și despre plagiate, savuroasa carte În lume nu-s mai multe Românii [...] Citește în continuare
Aud, cam cu aceeași frecvență cu care îmi trece pe la urechi povestea referitoare la întârzierile de doar câteva secunde ale trenurilor japoneze, întârziere pentru care conducerea căilor ferate nipone și-ar fi cerut îndatoritoare scuze, legenda privind felul de a fi al criticului de teatru din spațiul anglo-saxon. Care, în conformitate cu fișa postului, nu [...] Citește în continuare
Nimic nu mi se pare mai inexact atunci când vine vorba despre stabilirea unui diagnostic asupra situației teatrului românesc de astăzi, dar și mai primejdios pentru viitorul aceluiași teatru decât inventarea și stimularea unui fals conflict între generații. Nu mi se pare că au deloc dreptate toți cei care, indiferent de vârstă, susțin că nu [...] Citește în continuare
„Şi nu uitaţi să daţi un Like şi Share pe Facebook dacă v-a plăcut, Subscribe pe canalul meu de Youtube, Like şi Share şi acolo, să urcăm în Trending, noi în fiecare dimineaţă postăm pentru voi, aprindeţi şi clopoţelul pentru Notificări, dacă vă face plăcere mă găsiţi şi pe Instagram, vă aştept şi acolo să [...] Citește în continuare
Doi-zece, doi, doi, oi,oi,oi. Cu reverb,erb,erb. Pentru plăcerea la toată lumea prezentă, pentru pretenariiii mei ‘telectualii, o zicere dîn toată inimioara. Solooo. Întru frăţie, aceptare, iubirică de toţi şi toate cele mai fromoase şi diverse, să moară duşmanii de ură de rasă şi gen. Ra-ra-ra-ra-ra. Balans, balans. I-auzi. Dacă aşa se cere, se doreşte şi [...] Citește în continuare
Zilele trecute am găsit într-un computer mai vechi un text scris pentru revista Teatrul azi cândva, prin anul 2011 sau 2012. Text ce se intitulează Colocviul de la spartul târgului. Încercam în comentariul cu pricina să surprind esența faptelor, realităților, îngrijorărilor aduse în discuție cu ocazia unei dezbateri propuse de prețuita noastră colegă Alice Georgescu, [...] Citește în continuare