Critica criticii

Să ne văităm, carevasăzică, doamnelor, domnișoarelor și domnilor. Să ne lamentăm la nesfârșit că nimic nu merge cum trebuie, că nimic nu mai e cum era, că totul se duce de râpă. Să luăm mina încercănată a artistului vesel-trist, care-și duce zilele într-o țară barbară, unde berea și ieșitul la bere sunt arta preferată a [...] Citește în continuare

Critica criticii

Vedeți că mai e un pic și trece întunecatul april, cum zicea minunatul vostru poet, comediant și opinion. Nu spui cine, persoană importantă, știți dvs., cei care mai citiți cărți. Apropo, acum e vremea, lăsați laptopurile și tabletele și țuști! La iarbă verde, au înflorit magnoliile, miroase liliacul, nu stați în casă, înșfăcați o carte [...] Citește în continuare

Critica criticii

Dragii bufonului, oare ați băgat de seamă că a venit primăvara, ori v-ați luat cu felurite daravele, cu nominalizările la Premiile UNITER, de exemplu, și-ați uitat să mirosiți florile? De ce să le mirosiți, că nu folosește la nimic! Știe Yorick că mulți dintre voi sunt suparați-foc pe artiștii aleși de juriul de anul ăsta. [...] Citește în continuare

Critica criticii

Vă spunea bufonul data trecută, după ce s-a întors de pe plaiuri îndepărtate, frecându-și bucuros mâinile că n-are noroc dușmanul, de vreme ce el bate drumul înapoi cu forțe proaspete și se apucă iar de chinuit hârtia virtuală, că uite, făcătorii de teatru și de presă din România – primii înmulțindu-se ca ciupercile după ploaie, [...] Citește în continuare

Critica criticii

Salutare, umbră veche! Parcă așa-și începea un poet de-al vostru o poezie celebră într-un veac oale și ulcele. Și uita așa grăiește și bufonul închipuit către voi acum, la început de an, închinându-se vouă de prin străinătățuri. Pe-acolo poposesc o vreme să mai studiez un pic prin biblioteci bătrâne, dar înzestrate cu minunăția de internet [...] Citește în continuare

Critica criticii

Sunt prins peste poate, să ştiţi. Nu-mi văd capul de treburi şi de gânduri, spectacole, divane ale artiştilor cu lumea, turtă dulce, comèdii, zile de octombrie cald, liniştit, ca muritorii de rând care vin la FNT, cu un aer resemnat, fără vlagă să se ia la harţă, surzi la ce glăsuieşte celălalt. În atmosfera asta [...] Citește în continuare

Critica criticii

Vorbe, vorbe, vorbe… asta tot îngăima în dodii prinţul meu, fiul răposatului rege al Danemarcei. Întrebări, întrebări, întrebări, asta tot îngaimă unii pişicheri din intelectualitatea dâmboviţeană. Nu-mi doresc, pe onoarea mea!, să fiu în pielea lor, să-mi miroasă urât tot, să-mi pară prost, urât, prea slab, prea gras, prea puţin, prea mult, prea făţiş, prea [...] Citește în continuare

Critica criticii

Iu-hu, iu-hu, iu-hu… Ce-mi mai place a râde de strofocările caraghioase ale muritorilor şi ce le mai place şi lor să-şi râdă de alţii şi să se arate cu degetul! Zău, aşa! Că multe am văzut, multe am pătimit şi tare m-am prăpădit de râs în viaţa mea pământească, dar una ca aiasta, mai rar, [...] Citește în continuare

Critica criticii

Din tolba nesecată de ghiduşii a subsemnatului, dezumflat de seceta din gazetele voastre şi din tărtăcuţele gazetarilor ce rezistă pe metereze, iaca scot acuşica două fapte triste, pline de humor… Humor, dacă eşti nemuritor, ca mine, şi te aşezi undeva sus, ca să priveşti mai bine oamenii, aceste furnici caraghioase şi gregare, ce se zbat [...] Citește în continuare

Critica criticii

Din zi de tragicomic referendum, la care n-am ajuns la primele ore din cauza gloatei ce se îmbulzea să pună ştampila pe buletinul de vot, fiecare după cât de mulţumit era de prestaţia unui preşedinte în tricou albastru, o săptămână victimă şi o săptămână călău, vă scriu eu acuşica. Năduşit, fără aer condiţionat în dotare [...] Citește în continuare

Critica criticii

A început cum ştiţi, un festival românesc care ar merita mult mai mult. Mai multă atenţie, mai multă afecţiune, mai multă cugetare despre calitate, mai multă dispoziţiune la cozeria creatoare ce se încheagă în vioiul şi coloratul oraş în care Teatrul Naţional „Radu Stanca” îşi vede ardeleneşte de treabă, se mai uită din când în [...] Citește în continuare

Critica criticii

Vă ziceam eu acum câteva lunişoare, când dădea primăvara pe la Bucuresci, despre o revistă colorată şi lucioasă – cam ca cele care mie-mi spun îndeobşte noli me tangere – că a iţit capul din zăpadă, ca un ghiocel, dar unul pestriţ, în leşinata lume editorială din România, care de câţiva ani rezistă numai prin [...] Citește în continuare