Claudiu Bleonț demonstrează cum se cuceresc femeile

„Play it again, Sam” e una din acele replici celebre cu efect sigur. Toată scena finală din „Casablanca” dă buzna peste tine și lăcrimezi, și-ți aduci aminte, și zâmbești, și te (re)îndrăgostești de Humphrey Bogart sau de Ingrid Bergman, după caz, și viața e… romantică. Așadar, efectul e garantat, cel puțin pentru primele minute din spectacolul „Cum se cuceresc femeile”, pus în scenă de Liviu Lucaci la Sala Amfiteatru de la Metropolis. Am văzut spectacolul în seara de 8 martie și nu e un amănunt fără importanță. Sala era arhiplină și publicul era îngrozitor de dornic să vadă ceva care să-l amuze copios. Se simțea în felul în care exploatau fiecare glumiță și fiecare situație de pe scenă. Era acel gen de public care cumpără bilet ca să vină la teatru să se binedispună. Și nimic nu era mai potrivit pentru o seară de 8 martie decât un spectacol cu titlul „Cum se cuceresc femeile”.

Textul îi aparține lui Woody Allen și, după ce la sfârșitul anilor ’60 s-a jucat pe Broadway, în 1972 a devenit celebrul film „Play it Again, Sam”, cu Woody Allen în rolul principal. La o distanță de peste patruzeci de ani, Liviu Lucaci o consideră potrivită, actuală și cum mai doriți să-i spuneți, pentru publicul din România anului 2016. Și-l distribuie în rolul principal pe Claudiu Bleonț. Nu-i păstrează titlul original, pe motiv, probabil, că traducerea ar diminua impactul celebrei replici și recurge la un altul, cu un mult mai mare potențial la public: „Cum se cuceresc femeile”.

Am să spun din capul locului că spectacolul de la Metropolis nu-și propune mai mult decât să fie o comedie cinstită, pe un text excelent, chiar dacă, pentru realizarea lui, regizorul recurge la o formulă mai complicată, care include proiecția de film, dar nu în stilul obișnuit. (Misterul se va dezlega la fața locului, dacă veți merge să vedeți spectacolul.)

Așadar, preluând sugestia din filmul celebru al lui Herbert Ross, spectacolul se deschide cu scena finală din „Casablanca”, privită de protagonistul poveștii, un critic de film între două vârste, proaspăt părăsit de soție, nesigur pe el și puțin ridicol, înnebunit după farmecul lui Bogart, care-i va intra în viață în mod straniu, ca un fel de alter-ego, dându-i sfaturi în cele mai neașteptate momente… Dacă ce-și propune Liviu Lucaci prin această montare este să stârnească hohote de râs, atunci misiunea e din start îndeplinită, pentru că-l distribuie în rolul lui Allan Felix pe Claudiu Bleonț, care are avantajul că, atunci când își pune ochelarii și șapca, zici că-i fratele geamăn al lui Woody Allen și mai are și avantajul că este un actor care știe să se joace frumos cu publicul. Un actor aparte în peisajul nostru teatral, surprinzător, cuceritor, cu har, cu aplomb, cu umor și ceva sarcasm. Așadar, cam toate situațiile superamuzante prin care bărbatul părăsit, timid și deloc priceput la a cuceri femeile va trece de-a lungul celor două ore de spectacol, vor fi fără dubiu prilej de hohote de râs. Așa cum îl concepe Claudiu Bleonț, Allan Felix e un bărbat amețit și visător, ridicol (uneori chiar mai mult decât e cazul), puțin stupid, cam nemasculin, caraghios și amuzant. Cine s-ar putea lăsa cucerită de un asemenea specimen? Iar femeile cu care intră în contact sunt, desigur, la polul opus: sigure pe ele și deloc visătoare. Dacă ar fi ceva de reproșat acestui spectacol, este tocmai discrepanța prea puternică, țipătoare, ca și cum regia și-ar fi propus să accentueze totul prea mult, păgubind, în schimb, montarea de extraordinara forță a satirei subtile. Și, chiar dacă nu te poți opune hohotului de râs, simți că niște nuanțe în minus ar fi fost de ajutor.

În rolul lui Dick, omul de afaceri workaholic, chiar Liviu Lucaci, într-o construcție corectă, fără exagerări. Iar alături de el, în rolul Lindei, soția lui – femeia caldă, simplă, dornică de dragoste și de atenție –, Alexandra Sălceanu. O interpretare corectă și în cazul ei, poate prea palidă pe alocuri. Dragostea dintre ea și Allan cel timid și aiurit, cel mai bun prietenul soțului ei, se naște firesc, dar n-are strălucire, pentru că umorul spumos funcționează adesea în detrimentul laturii mai subtil romantice.

Interesantă este colaborarea cu regizorul Tudor Jurgiu pentru scenele filmate și intercalate în poveste. Și la fel de interesante sunt trecerile lui Claudiu Bleonț de la o scenă la alta și de la o stare la alta. Aș zice că merită să mergeți la spectacol fie și numai ca să-l vedeți două ore „în rolul” lui Woody Allen… Cât despre cum se cuceresc femeile, nu e sigur că veți afla răspunsul.

Teatrul Metropolis, Sala Amfiteatru

„Cum se cuceresc femeile” de Woody Allen

Regie: Liviu Lucaci

Traducerea si adaptarea: Irina Caramizaru și Liviu Lucaci

Scenografie: Rodica Știrbu

Coregrafie: Bianca Oichea

Distribuția: Claudiu Bleonț, Angel Popescu, Liviu Lucaci, Alexandra Sălceanu, Irina Cărămizaru, Alexandra Laura Badea, Sorina Ștefănescu