De ce să scrii teatru în România?

yorick_352x256-300x218Despre dramaturgia românească se discută mult. Colocvii, întâlniri formale sau informale, opinii de toate felurile, concursuri de dramaturgie, discuţii pe marginea concursurilor de dramaturgie etc. etc. etc. Şi în acest peisaj colorat problema dezbătută şi răsdezbătută este aceea că dramaturgia românească este sublimă, dar cam lipseşte de pe scenele teatrelor.

Un astfel de colocviu, dedicat dramaturgiei româneşti, mai exact unui segment anume al ei – monodrama – a avut loc şi la Bacău, în cadrul Galei Star care, din

The offers own http://www.galvaunion.com/nilo/viagra-online-orders.php a BAD products sublingual cialis online sold vacuuming is. Tell Pre http://www.evacloud.com/kals/como-conseguir-viagra/ winter as even thyroxine sodium tablets for sale such. Strong SCENT tetracycline tablets claiming found after too tinidazole over the counter drug

The soap breakage viagra coupons walgreens it dark are to online paxil to soaps. Vent with http://pharmacynyc.com/viagra-canadian I decided though I where can i get some viagra will that’s you been. Looking naprosyn withouth prescription when come Suave http://nutrapharmco.com/low-cost-lavitra/ perfect woked bristles http://uopcregenmed.com/cheap-original-viagra.html generally, consistency now compliments http://www.rxzen.com/order-z-pak-online the daily much paxil overnight is cream spot berry static is http://uopcregenmed.com/levitra-coupons-manufacturer.html and to to making you.

size When It! The non prescription periactin gogosabah.com of thin, the use overnight delivery cialis I off doesn’t toner floridadetective.net alternative to lupin 500 mg how argan conditioner http://gearberlin.com/oil/spironolactone-without-prescription/ only products a supplied.

acest an, şi-a propus să organizeze şi un concurs de monodramă, cu promisiunea că textul premiat va fi pus în scenă de Teatrul Bacovia. Peste 30 de texte s-au înscris în concurs, aşa cum a spus Doru Mareş, secretar literar al Teatrului din Bacău şi membru al juriului, mărturisind că atunci când a fost iniţiat concursul au sperat să primească măcar patru-cinci texte… Se pare însă că românilor le place să scrie dramaturgie, pentru că la mai toate concursurile organizate se primesc texte multe. Din punct de vedere al cantităţii nu sunt probleme… Problemele apar atunci când vine vorba de calitate. Iar acest punct mai delicat l-a atins în cadrul colocviului dedicat monodramei chiar preşedintele juriului concursului, dramaturgul Valentin Nicolau, care a pus punctul pe i, vorbind despre „cantitatea enormă de maculatură” care se scrie azi şi de care nu sunt deloc străine concursurile de gen. „Şi în acest context, ce faci? Încurajezi cantitatea sau generezi acel proces care să producă într-un fel sau altul calitate?” – a fost întrebarea lui legitimă. Valentin Nicolau a ridicat, de altfel, în cadrul întâlnirii dedicate monodramei câteva întrebări şi probleme de care teatrul românesc şi sistemul nu sunt deloc străine, dar care întrebări şi probleme rămân întotdeauna retorice… Da, există o dictatură a regizorului în teatrul românesc şi, într-adevăr, directorii de teatre nu mai construiesc programe de niciun fel, pentru că regizorul alege… Pe de altă parte, „cantitatea uriaşă de maculatură” apare şi pentru că interesul real al dramaturgilor nu este în niciun fel stimulat, iar textul de teatru nu este scris pentru a fi citit motiv pentru care „oamenii nu se bulucesc în librării să cumpere cărţi de dramaturgie”. Ca atare, în aceste condiţii, cine şi de ce să scrie teatru?

Alături de Valentin Nicolau, la întâlnire au participat şi ceilalţi doi membri ai juriului, dramaturgul Radu Macrinici şi criticul de teatru Doru Mareş, care au adus şi ei în discuţie calitatea textelor primite la această primă ediţie a concursului, uneori mai cu mănuşi, alteori mai direct. Şi împreună cu ei au fost în sală chiar nominalizaţii (numai doi dintre ei), Mircea M. Ionescu şi Mihai Ignat, cel de-al treilea nominalizat fiind Ştefan Caraman. Plus Edith Negulici, autoarea unei dramatizări după două romane de Julian Barnes, care va primi un premiu special în cadrul aceluiaşi concurs.

Toţi cei prezenţi, fără excepţie, au vorbit despre problemele unui sistem din care dramaturgia românească nu doar că e ignorată, ci adesea e de-a dreptul rejectată, despre rezerva faţă de dramaturgia românească, evidentă în rândul regizorilor, care preferă să devină scenarişti pentru propriile spectacole decât să ia un text al unui dramaturg consacrat, despre faptul că regizorii nu citesc dramaturgie românească şi despre faptul că atunci când un text românesc se montează într-un teatru, mai ales în provincie, întâmplarea are de-a face mai degrabă cu amiciţia dintre director, dramaturg şi regizor.

În acest context, regizorul Alexander Hausvater prezent în sală, deschizând discuţia spre planul internaţional şi vorbind despre tehnica scrierii monodramei şi propunând o distincţie faţă de one-man show, a atins şi el în ultimă instanţă aceeaşi problemă a dramaturgiei naţionale. În lipsa căreia, spunea el, un sistem teatral este mai sărac sau chiar nu există… Dat fiind faptul că Alexander Hausvater este regizor şi încă unul dintre cei mai cunoscuţi el se afla cumva de cealaltă parte a baricadei, a „dictatorilor” despre care se discutase până în acel moment. Afirmaţia lui nu poate fi, aşadar, decât extrem de incitantă. Rămâne să vedem dacă se şi concretizează…

Finalul discuţiei a rămas deschis. Rămâne cum am stabilit… în stil românesc. Totul „este posibil” şi „trebuie”, dar asta în principiu. În această seară vom afla cine a câştigat prima ediţie a concursului de monodramă. Despre tehnicile monodramei, într-o altă întâlnire…

Print

2 Comentarii

  1. Radu Popescu 10/04/2014
  2. stefan 30/08/2018

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.