Minuțios cum îl știm, sunt absolut convins că nu degeaba a ținut regizorul Victor Ioan Frunză ca, înainte de începerea reprezentației spectacolului cu piesa Totul în grădină de Edward Albee, montat la Teatrul de Comedie din București, să fie afișat textul didascalic ce ne avertizează că acțiunea cu iz de thriller se petrece în America anului 1967. Într-o casă veche, cu mobile așijderea, în care însă și-au spus cuvântul grija și bunul gust.
Victor Ioan Frunză nu a forțat, prin niciun artificiu vizibil, limitele temporale ale poveștii narate în piesa lui de Edward Albee, adesea cu sprijinul și prin vocea de comentator acid a personajului cinico-simpatic Jack, alminteri remarcabil jucat de Dragoș Huluba. Directorul de scenă a găsit alte mijloace, mult mai subtile, spre a ne provoca, a ne determina să ne punem întrebarea dacă doar în 1967 ar fi fost posibil ca o familie tânără, modestă, ordonată, în care lucrurile par să fie aproape ok și chiar ar fi astfel dacă nu ar exista majore griji financiare să se schimbe pe neașteptate. Mai exact, ca cei doi soți să accepte, e drept, la început cu greutate, mai apoi îmbătându-se cu apă rece, recurgând la tot felul de comprese morale, găsindu-și scuze cusute cu ață albă, compromisuri morale și, în final, recursul la crimă.
Deși lui Victor Ioan Frunză nu îi place defel demonstrativismul în teatru, dovadă că nici nu recurge la el, spectacolul său de la Teatrul de Comedie probează că piesa lui Albee nu este doar una care vorbește despre „putrefacția capitalistă”, despre acțiunea distructivă a obsesiei banilor asupra relațiilor din interiorul familiei burgheze americane. Așa cum încercau să ne convingă exegezele critice prilejuite de repetatele reprezentări de care a avut parte scrierea lui Albee pe scenele românești de teatru de până în 1989. Poate și pentru a înșela vigilența cenzorilor care doreau cu orice preț să își afirme utilitatea, găsind ceva de obiectat și când, măcar în linii mari, lucrurile rostite pe scenă nu subminau regimul.
În spectacolul lui Victor Ioan Frunză, cred că mai accentuat decât în altele anterioare prilejuite de aceeași piesă, grădina, obligatoriu însorită, locul visurilor, al purității, excelent marcată printr-un joc vizual de tipul aproape/departe de scenografia Adrianei Grand, devine locul în care ajunge să se acumuleze, să se deverseze, să se ascundă o imensă cantitate de mizerie umană. Pentru moment de neînțeles pentru adolescentul Roger, foarte bine interpretat de Matei Constantin.
Serei mult visate de Jenny, cu aplomb jucată de Mirela Zeța, seră care aproape că ar fi pe punctul de a deveni realitate, înainte ca naivitatea de îndrăgostit a lui Jack să se destrame – mă grăbesc să spun că Dan Rădulescu înregistrează în rolul cu pricina o evoluție notabilă – îi vor lua locul descompunerea morală uniformizată (Jenny și Jack nu se vor mai deosebi defel de Chuck, Beryl, Gilbert, Louise, Perry, Cynthia), crima, spaima. Toate cu dichis ordonate spre a salva nu doar aparențele, ci și libertatea criminalilor. De fapt, vizita și provocarea lansată de doamna Tooth, apăsat, dar și cu măsură jucată de Emilia Popescu, nu au fost decât agentul care au provocat totul. E drept, nu dintr-o dată, nu fără mustrări de conștiință, nu fără resuscitarea unor urme de demnitate, nu fără revolte și zbateri interioare. Ceva mai proeminente și mai complicate în cazul lui Richard și Jenny, decât în cel al celorlalte trei familii, una mai „onorabilă”, adică mai falsă decât cealaltă.
Până aici, toate bune și frumoase. Și cu toate acestea, nu m-aș grăbi să spun că Totul în grădina s-ar număra printre cele mai bune spectacole (și, slavă Domnului!, că au fost multe din această categorie, îndeosebi în ultimii 7-8 ani) purtând semnătura regizorală a lui Victor Ioan Frunză. Trebuie să recunosc că am plecat cu o oarecare doză de insatisfacție de la spectacol. Nu e defel exclus ca ea să fi fost provocată de unele defecte care să se manifestat ceva mai proeminent în reprezentația văzută de mine.
Care ar fi, așadar, reproșurile pe care le-aș face? Ritmul parcă prea leneș, curgerea înceată, bâlbele tehnice (am în vedere gafele ori decalajele, e drept de ordinul secundelor, în schimbarea de lumini presupusă de dublul statut al personajului Jack), previzibilitatea vecină cu artificialitatea în construirea personajelor secundare ori episodice de care suferă în totalitate evoluțiile actorii Mihai Niță, Angel Popescu, Irina Bucescu, Lucian Ionescu, Andreea Samson, Mihaela Mardare.
Teatrul de Comedie din Bucureşti
TOTUL ÎN GRĂDINĂ de Edward Albee
Traducerea: Antoaneta Ralian
Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză
Decorul și costumele: Adriana Grand
Asistent de regie și dramaturgie: Adrian Nicolae
Cu: Dan Rădulescu (Richard), Mirela Zeța (Jenny), Matei Constantin (Roger), Dragoș Huluba (Jack), Emilia Popescu (D-na Tooth), Angel Popescu (Chuck), Irina Bucescu(Beryl), Mihai Niță (Gilbert), Andreea Samson (Louise), Lucian Ionescu (Perry), Mihaela Mardare (Cynthia)
Data reprezentației: 15 februarie 2019
Print