Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e un spectacol pe care vă invităm să-l descoperiți! Azi, regizorul Declan Donnellan…
„Teatrul îmi provoacă multă plăcere, dar poate fi și o experiență cumplită. Dacă sunt la un spectacol care nu îmi place, ceva se întâmplă cu timpul. Două ore la un spectacol care nu îmi place sunt mult mai lungi decât două ore la un film care nu îmi place. Am fost la spectacole la care, jur, cred că mi-a crescut barbă! Dar nu din cauza pieselor, ci din cauza capacității mele de a le recepta. Așa că nu vorbesc obiectiv, spun doar ce cred eu. Mie îmi place să simt lucruri, să am experiențe, să fiu în fața a ceva viu, să împărtășesc această experiență cu alții, fiindcă asta ne ajută să învingem depresia care ne apasă atât în viața modernă, încât nu ne mai dăm seama, pentru că ne apasă pe toți, chiar dacă râdem și bem tot timpul. Depresia s-a generalizat într-atât, încât a devenit invizibilă. Partea tristă e că totul e la fel de clar ca elefantul roz, ca Scrisoarea furată a lui Edgar Allan Poe… E invizibilă tocmai pentru că e așa de modernă. Iar ce-mi place la teatru e clipa aceea de viață la care iau parte atât actorii, cât și spectatorii, experiența aceea intensă, care poate fi muzicală, care-i poate atinge pe toți emoțional sau îi poate stimula intelectual, fără a face distincția între minte și inimă. E o experiență a unei vieți împărtășite într-un spațiu viu. Asta îmi place la teatru: că scoate două degete și-i dă cu tifla lumii virtuale, fiindcă militează neîntrerupt pentru dreptul nostru de a fi oameni, de a avea carne și sânge, de a fi prezenți unul lângă celălalt. Iar asta e foarte important, mai ales în fața teoriilor care susțin că a fi, pur și simplu, unul lângă celălalt, împărtășind lucruri, nu contează la fel de mult ca alte lucruri. Asemenea concepții sunt foarte periculoase. Iar teatrul ne ajută să fim prezenți împreună.“
(Fragment din volumul George Banu, „Convorbiri teatrale“, Colecția Yorick, Editura Nemira, 2016)
Print