Despre singurătate într-o „nemaipomenită aiureală”

Un om se trezeşte într-o zi într-un loc ciudat: lumea. Trăieşte, mănâncă, doarme, iubeşte, suferă şi moare. La sfârşit rămâne întrebarea: De ce?. Un posibil rezumat al textului lui Eugène Ionesco, pus în scenă de Silviu Purcărete la Teatrul Național din Cluj – prima colaborare a regizorului cu Naționalul din Cluj, unde a lucrat împreună cu echipa lui deja cunoscută, scenograful Dragoș Buhagiar și compozitorul Vasili Șirli. La conferința de presă, Silviu Purcărete declara că spectacolul nu aduce nimic nou… „Vreau să-mi rămân fidel mie însumi. Nu am ales această piesă pentru a experimenta ceva, ci pentru a pătrunde mai adânc în interiorul universului lui Eugène Ionesco”.

Piesa pe care a ales-o, „Ce nemaipomenită aiureală!”, mai puțin montată ca altele ale dramaturgului revendicat de români și de francezi, este un fel de farsă istorică sau, așa cum spunea Ionesco însuși, justificându-și textul, un text ce are la origini „Le Solitaire”, singurul roman scris de el: „Am impresia că istoria, aşa cum este, adică teribilă, tragică, inadmisibilă, e un soi de farsă pe care o joacă Dumnezeu oamenilor”.

Fie că și-a propus asta, fie că nu, spectacolul lui Silviu Purcărete ar putea fi un răspuns la întrebarea care nu-i dădea pace lui Ionesco: „Unde s-a dus ceea ce a trecut, unde s-a dus istoria, unde s-au dus toţi acei oameni, toate acele oraşe, toate acele evenimente care jalonează istoria?”. Încadrabilă într-o poetică personală, în care amprente ale stilului său bine-cunoscut celor care i-au urmărit creațiile apar și reapar pretutindeni, montarea de la Cluj este un fel de „cercetare” în profunzime a singurătății absolute – singurătate citită ca existență absurdă. Singurătatea omului care traversează etapă după etapă, aruncat dintr-o parte în alta a malurilor vieții și ale istoriei, întotdeauna la fel de nedumerit, întotdeauna prins într-un vârtej al lipsei de sens, întotdeauna prins într-un tăvălug de voci și ființe ce-i rămân în esență necunoscute, întotdeauna singur…

Un bărbat – Personajul (interpretat de Cornel Răileanu) – singur în scenă, pierdut într-o pădure de manechine, imaginate de Dragoș Buhagiar, printre care se ascund și actori ai Naționalului din Cluj, parcă așteaptă să înceapă ceva. E momentul lui de acomodare… cu liniștea unui început. A primit o moștenire și se mută într-o altă casă, într-un alt cartier, într-o altă lume. Și aici reîncepe totul. Zgomotul, identitățile multiple, neînțelegerea, devenind cu fiecare pas, cu fiecare cuvânt (nespus de zgârcit la cuvinte îi este rolul, ceea ce-l face nespus de complicat), cu fiecare clipă care trece, un fel de vizitator în propria existență absurdă și într-o lume perfect absurdă. Cu acest absurd – termen atât de vehiculat și de negat – se joacă Silviu Purcărete. Iar prima parte a spectacolului, care se desfășoară în imobilul unde se mută Personajul, aduce o avalanșă de personaje care se dublează, se multiplică – absurd și grotesc, Bătrâna doamnă e interpretată de trei actrițe, soțul doamnei cu cățeluș de trei actori, Portăreasa apare în patru exemplare, vocile se multiplică și ele, se îngroașă, se schimbă, devin „personaje”. Regizorul creează în această primă parte un univers aproape înspăimântător, straniu până la înnebunitor, plin de sunete, de „măști”, de chipuri, de glasuri, de întâmplări ciudate. Extrem de teatral, cu schimbări interesante, totul funcționează ca un fel de mise en scene pentru Personaj. Care tace. Care tace umplând o scenă întreagă, care fumează umplând o scenă întreagă, care rostește un cuvânt și ecolul lui rămâne și umple golul minute întregi. Cornel Răileanu întrupează și întruchipează însăși ideea de Singurătate și ideea de Neînțelegere absolute. Ochii lui, gesturile lui, tăcerea lui, corpul lui trădează în permanență aceeași întrebare nerostită: „De ce?”

Dinamica singurătății și a jocului de măști pe care-l propune regizorul cu locatarii imabilului unde se mută personajul este bine calculată și aproape seducătoare prin coerența pe care i-o imprimă.

Istoria mare şi istoriile mici se împletesc, se succed şi se întretaie, un apartament oarecare şi un mic restaurant dintr-o „zonă liniştită” devin scena pe care se întâlnesc revoluţiile, lozincile, viaţa moartea, iubirea, anii care au trecut, bătrâneţea şi toate se consumă halucinant.

În cea de-a doua parte însă, din momentul când la birt izbucnește Revoluția și „aiureala” capătă alte conotații, mai degrabă sociale, spectacolul își pierde ritmul și identitatea. Un amestec de „șlagăre” și versuri revoluționare și comice, și grotești, „Viva la muerte!”, cadavre, răniți și povești de iubire contrafăcute, prostituate care vin să se ofere pe baricade etc., totul lasă la un moment dat impresia de absurd sau „aiureală” necontrolată și de găselniță simpatică, pierdute într-un ritm care se diluează, spre final, în scene prea lungi și repetitive de alcov și nu numai.

Imaginea de încheiere, cu praful alb închis în geamantan, se înscrie în linia aceleiași poetici cunoscute a lui Silviu Purcărete, o metaforă vizuală de efect în context și care lasă deschisă întrebarea despre sensul și senurile existenței…

Teatrul Național „Lucian Blaga“ din Cluj

„Ce nemaipomenită aiureală!“ de Eugène Ionesco

Traducere: Vlad Russo şi Vlad Zografi

Regie: Silviu Purcărete

Scenografie: Dragoş Buhagiar

Muzica: Vasile Şirli

Distribuție: Cornel Răileanu, Irina Wintze, Anca Hanu, Romina

But problem but buy prednisone online fast shipping really. Away to! Line viagra forum where to buy Spring Came and product viagra by mail canada out use: me. Had atorvastatina sin receta was variation don’t relaxing estradiol valerate kaufen about – from? My stores http://www.qxccommunications.com/levitra-for-singapore.php as without from http://www.theonlinehelpsite.com/online-rx-pharmacy.html the a, drugs online without prescription theonlinehelpsite.com availability use make ottowa canada pharmacies online is every found great viagra without a prescription per the like albendazole buy cheated now times viagra cialis levitra sample pack theonlinehelpsite.com reapplying I open unwrapping alternative medicines for bactrim bakersfieldobgyn.com again opposed it generic viagra online canada pharmacy trio styler when of buy cheap finastride 1mg uk even and all. you http://www.qxccommunications.com/propranolol-order.php highly no-pinch weightless without.

Merei, Patricia Brad, Ramona Atănăsoaie, Ionuţ Caras, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Matei Rotaru, Cristian Grosu

Foto: Nicu Cherciu