Revista Yorick vă propune o rubrică realizată de scenografa Adriana Grand, care ne oferă în fiecare săptămână o imagine din spectacolul străzii și nu numai.
Primul ciclu intitulat „Costume pentru teatrul străzii” continuă cu fotografia „E doar sfârșitul lumii?!”.
Cu acest prilej, va invităm la un concurs inedit. Scrieți un comentariu în care imaginați o scurtă poveste pornind de la imaginile pe care vi le propunem (și trimiteți-o la adresa monica.andronescu@nemira.ro), iar cea mai frumoasă dintre ele va fi premiată la sfârșitul fiecărei luni cu o carte din colecția Yorick a Editurii Nemira. Patru fotografii pe lună, patru povești… o carte!
E doar sfarsitul lumii?!!
Non,je ne regrette rien!Non, rien de rien!!!
La inceput de Octombrie ruginiu cu parfum de castane coapte si must proaspat in apartamentul lui Miţa si Gogu se intampla evenimente mai ciudate,fruct al sensibilitatii iesite din comun al Miţei.
Gogu este anuntat sec de sotia sa ca daca Papa de la Roma abdica ,daca somajul nu scade,daca indicatorii economici nu isi reiau normalitatea, ea numai gateste chiftele.
Si cum de 15 ani de casnicie Miţa nu gateste altceva decat chiftele,Gogu este distrus si se gandeste ca o asemenea nenorocire poate duce la sfarsitul casniciei sale.
Miţa insa este marcata puternic si spune:Sfarsitul lumii nu a venit ,motiv pentru care Papa considera ca si-a facut datoria din plin si demisioneaza.Iar daca catolicii raman fara Papa, si noi trebuie sa ramanem fara “pappa”, din gest de solidarietate.
Sanctitatea Sa a fost intotdeauna un exemplu iar noi nu trebuie sa ramanen indiferenti.Gurile rele spun ca motivul demisiei este cica nobil:vrea sa dea exemplu coruptilor de la conducere ce inseamna omenia!
Gogu se uita la ea perplex si stie bine ca Miţa este intransigenta in hotariile ei,nu abdica pentru nimic in lume iar idea ca Papa vrea sa demisionezese iar el se linge pe bot de chiftele, il agita rau de tot.Nici vorba ca Miţa sa se intoarca din hotararea ei si raspunde cu aplomb ca istoria lumii o afecteaza enorm,ca lumea e prea pasiva si nu face nimic ca sa se schimbe.
Si cum Gogu stie ca Miţa nu se razgandeste nici daca o calca trenul, il ia asa o durere de stomac care se chiama ulcer si vorbeste de unul singur:Cum adica daca la Roma scaunul pontifical va ramane gol,de ce si stomacul meu,pai ce aparatul meu digestiv este conectat la Vatican.
Gogu pune mana pe telefon si o suna pe mama sa ,o previne ca s-ar putea sa o viziteze cat mai des pe viitor,ba chiar zilnic,asa ca sa puna un alt tacam la masa.Maicasa isi face cruce si nu intelege de ce Gogu trebuie sa renunte la chiftelele Miţei,caci pentru asta el a luat-o de nevasta.
Si acum a venit luna Mai,Gogu mananca tot la mama sa,mesteca incet si savureaza orice dumicat gandindu-se la Miţa lui acasa, in timp ce la Vatican se chinuiesc sa aleaga un nou Papa.Gogu isi spune in sinea sa:daca as stii ca toti cardinalii aceia prepara chiftele gustoase ca ale Miţei mele, m-as duce sa ma candidez eu insumi.
Sufletul nostru este ca un tezaur,daca il golesti…..( chiar si de chiftele), esti ruinat!!!