Edward Gordon Craig: Actorul perfect

Săptămână de săptămână, Yorick.ro își invită cititorii la o pagină de teatru. Un gând, o poveste, o frântură din gândirea unor mari personalități ale teatrului, de când e lumea și până azi, vă vor însoți săptămânal. Cartea de teatru e o poveste pe care vă invităm s-o descoperiți! Azi, Edward Gordon Craig…

„Actorul care vrea să îl joace pe Othello, să spunem, trebuie să aibă nu numai o natură bogată, din care să își extragă valoarea, ci trebuie să aibă și imaginația de a ști ce să exprime și creierul care să știe cum să se prezinte în fața noastră. De aceea, actorul ideal va fi bărbatul înzestrat deopotrivă cu o natură bogată și cu un creier puternic. De natura lui nu trebuie să vorbim. Va conține totul. Despre creierul său putem spune că își va permite singur cu atât mai puțină libertate, cu cât calitatea sa va fi mai bine, amintindu-și cât de mult depinde de colaboratoarea sa, emoția, și va lăsa, de asemenea, cu atât mai puțină libertate tovarășei lui, știind cât de bine îi prinde controlul său riguros. În cele din urmă, intelectul se va aduce atât pe sine, cât și emoțiile la un grad de disciplină atât de fin, încât munca nu va fierbe niciodată până în clocot, arătându-se în permanentă activitate, ci va crea acea căldură perfect moderată pe care va ști să o mențină temperată. Actorul perfect ar fi cel al cărui creier ar putea concepe și ar putea să ne arate simbolurile perfecte a tot ceea ce natura sa conține. Nu și-ar lăsa frâu liber mâniei în Othello, rotindu-și ochii și încleștându-și pumnii pentru a ne da impresia de gelozie; îi va spune creierului său să cerceteze în adâncuri, să învețe tot ceea ce se află acolo și apoi să treacă într-o altă sferă, sfera imaginației, iar acolo să făurească anumite simboluri care, fără să arate pasiunile pur și simplu, le vor exprima cu nu mai puțină limpezime.”

(Fragment din volumul „Despre Arta Teatrului” de Edward Gordon Craig, traducere de Adina Bardaș și Vasile V. Poenaru, Fundația Culturală Camil Petrescu, București, 2012)