Diversitatea pare să fie trăsătura dominantă a ofertei teatrale pe care i-o face publicului această nouă ediţie a Festivalului Zile şi Nopţi de Teatru European la Brăila, care a început aseară, pe 7 octombrie, şi-şi va aştepta spectatorii până pe 13 octombrie.
Ca şi anii precedenţii, organizatorii propun o selecţie eterogenă, realizată de criticul Ion Parhon, în care coabitează textele clasice şi contemporane, puse în scenă de regizorii de diverse facturi, unii la început de drum, alţii de mult consacraţi. În şapte zile de spectacole şi concerte, publicul va avea ocazia să vadă creaţii care nu ajung, în mod normal, la Brăila, dar şi spectacolele recente ale teatrului din oraş.
Războaie omeneşti, la premieră
Unul dintre acestea a avut premiera chiar în prima zi de festival. Sorin Militaru, regizor care a montat în ultimii ani la numeroase teatre din ţară, vine de data aceasta cu Sandros de Katalin Thuróczy, o poveste despre oameni, întâmplări şi mai ales sentimente fără scăpare, scrisă de dramaturgul care a semnat încă două texte cunoscute amatorilor de teatru din România: joy.megaJoi şi Scara pisicii. O tragedie într-o pivniţă, în care se întâlnesc personajele teatrului antic, a pus regizorul în faţa unui exerciţiu de imaginaţie şi de hermeneutică, valabil şi pentru cunoscutul muzician Vlaicu Golcea, autorul coloanei sonore.
Despre bucurie într-un univers nefiresc, adică un univers din care lipsesc speranţa şi soarele, a hotărât autoarea să vorbească scriind o poveste în care există un singur personaj ce poartă însemnele normalităţii: Sandros, fiinţa umană care mai poate simţi bucurie, Sandros, cel pe care speranţa nu l-a părăsit.
Despre frică, regret, moarte şi destin incontrolabil, manevrat de o entitate necunoscută vorbeşte şi piesa lui Jonas Gardell, Cheeh to Cheek, care acum câţiva ani a avut parte în România de două spectacole interesante, regizate de Radu Afrim şi, respectiv, Ana Mărgineanu. Montarea semnată de Alexandra I. Popescu, aflată la debut, la Teatrul din Brăila are premiera astă-seară, 8 octombrie, la ora 20.00.
Caragiale, desigur
În chip previzibil, în anul în care mai toate teatrele din România au dorit să monteze un text al lui Caragiale, festivalul aduce câteva producţii inspirate de scrieri cunoscute sau mai puţin cunoscute, dramatice şi deloc dramatice, ale clasicului cu care-şi încearcă puterile şi astăzi o mulţime de regizori.
De la expoziţia de publicaţii Caragiale – mereu actual şi de la conferinţa susţinută de criticul de teatru Ion Parhon la spectacole ca O scrisoare pierdută, realizat la Teatrul de Comedie din Bucureşti de Alexandru Dabija, Cometa, copilul şi căţelul, creaţie scenică a Teatrului Odeon, semnată de acelaşi regizor, evenimentul de la Brăila aduce în faţa publicului variaţiuni îndrăzneţe pe teme caragialiene, într-un 2012 în care spiritul vremii continuă să fie sinonim cu spiritul caragialian.
Moftangiii, românii verzi şi …procesele verbale!, un recital susţinut de actorul, Marcel Ţoropoc, se alătură ofertei sâmbătă, 13 octombrie, ultima zi de festival, propunând o mică incursiune în proza pestriţă, inepuizabilă, a lui Caragiale.
Delicii de neratat
Deşi într-un an de criză, organizatorii presară zilele şi nopţile de teatru de la Brăila cu delicatese care se vor bucura negreşit de aprecierea cunoscătorilor. Spectacole rafinate, în care se concretizează autenticul, vin din mai multe instituţii bucureştene la un eveniment care trebuie să-şi confirme standardele în fiecare an. La prezenta ediţie, din categoria delicateselor de neratat fac parte două creaţii ale lui Victor Ioan Frunză, Furtuna şi Familia Tót. Lor li se alătură Absolut!, spectacolul unui alt fel de Marcel Iureş, pus în scenă de Alexandru Dabija, sau fantezia ingenioasă a artiştilor care au pus la cale Arlechino moare?, de Nikolai Evreinov, în Laboratorul de Noapte inaugurat în urmă cu câteva luni la Teatrul Bulandra din Bucureşti.
Şi tot din capitală vin alte două spectacole de calitate ale ultimilor ani, unul din establishment, celălalt din zona indepedentă, o confirmare convingătoare şi cât se poate de interesantă a talentului Liei Bugnar. Ea este autoarea textului pentru Fata din Curcubeu, one woman show de la Naţional, interpretat de Tania Popa, cât şi al piesei Noi 4. Aceasta din urmă, regizată de Dorina Chiriac, se numără printre cele mai bune propuneri recente de la Green Hours şi a câştigat Premiul pentru cel mai bun spectacol la ediţia din acest an a Festivalului e Teatru Independent Undercloud.
Print