Enniskillen, un orășel de pe o insuliță din Irlanda, cu o catedrală, o piață de legume și fructe, câteva puburi, castele și biserici va găzui în perioada 31 iulie-10 august a treia ediție a Happy Days Festival, eveniment dedicat teatrului lui Samuel Beckett, biletele fiind puse în vânzare din 26 mai.
Când a început toată povestea, în urmă cu doi ani, organizatorii, care au ales acel loc magic pentru că acolo, la Portora Royal School, a învățat celebrul scriitor, l-au adus mai întâi pe Robert Wilson, cu „Ultima bandă a lui Krapp”, spectacol în care este protagonist și regizor. Anul acesta, după două ediții reușite, cu producții de ținută și alte manifestări în spirit beckettian, festivalul merge mai departe, punând la dispoziția doritorilor o ofertă atrăgătoare: „Ultima bandă a lui Krapp”, în regia lui Peter Stein, cu Klaus Maria Brandauer, două montări cu „Așteptându-l pe Godot”, una în ebraică și una în franceză, prima montare în franceză a piesei în ținuturile natale ale autorului, anunță cotidianul „The Guardian”, neuitând să le precizeze amatorilor că vor avea la dispoziție sendvișuri „Clov and Hamm” în cafenelele din oraș sau vor putea trece pe la frizerie pentru o tunsoare Samuel Beckett.
Adrian Dunbar este regizorul unei noi creații scenice după „Catastrophe” („Catastrofa”), piesă într-un act pe care scriitorul născut la Dublin i-a dedicat-o lui Vaclav Havel și care s-a jucat prima dată pe vremea când disidentul ceh era în închisoare. Sursa amintită invocă un element de anecdotică: după Revoluția de Catifea, înainte de a deveni președinte de stat, Havel avea insomnii și se plimba pe străzile din Praga, până când, o dată, a văzut un graffiti: „A venit Godot”. Atunci s-a liniștit și s-a dus acasă, la culcare.
Vara aceasta la Enniskillen vine și Théâtre de Vidy din Lausanne cu o montare (a treia) a piesei de teatru muzical „I Went into the House but Did Not Enter” de Heiner Goebbels, programul include workshopuri și sesiuni de lucru pornind de la replici celebre din textele dramatice ale lui Beckett și câteva concerte de jazz și muzică clasică.
De altfel, acestui domeniu al muzicii clasice îi aparține artistul care a visat ani întregi la un asemenea festival și, în cele din urmă, i-a găsit și cel mai potrivit spațiu cu putință. Muzicianul (clarinetistul) Sean Doran a fost primul irlandez care a condus English National Opera, a pus urmărul la mai multe festivaluri, printre care și cel din Belfast, și și-a dorit multă vreme ca literatura lui Beckett să aibă un loc al ei în care cei care o iubesc să se întâlnească și să se bucure de ea. A descoperit orășelul dintre două lacuri frumoase și l-a ales imediat, la prima ediție a festivalului având grijă să propună un spectacol într-o barcă, iar anul acesta venind cu alt eveniment inedit: instalația de sunet „Roaratorio” de John Cage va fi prezentată în peșterile din carierele de la Marble Arch, la care nu se poate ajunge decât cu barca, după ce cobori 150 de trepte. Schubert, compozitorul preferat al scriitorului căruia îi e dedicat festivalul, are și el un loc în ediția din 2014: cunoscutul bariton John Tomlison și pianistul Julian Drake vor susține un concert cu „Winterreise”, compoziția cea mai dragă lui Samuel Beckett.
Print