Astăzi, 3 septembrie, începe la Clubul Ţăranului din Bucureşti o nouă căutare, căci asta îşi propune Festivalul Undercloud: să exploreze lumile în care trăim, şi pe cele reale, şi pe cele închipuite, în spectacole de teatru realizate de independenţi, din ce în ce mai numeroşi în România.
Ajuns la ediţia a V-a, evenimentul iniţiat de regizoarea Chris Simion aduce în prim-plan creatori care au înţeles că să fii pe cont propriu, să-ţi permiţi libertatea, este nu un lux, ci o necesitate. Începând cu anul 2012, Festivalul Undercloud aduce două elemente de noutate: preşedinţia onorifică a lui Andrei Şerban, pe de o parte, şi structura de concurs, pe de altă parte, acum jurizat de actorul George Ivaşcu, de actriţa Coca Bloos şi de criticul de teatru Monica Andronescu.
Girul lui Andrei Şerban aduce, fără îndoială, un plus de capital simbolic manifestării, la a cărei consolidare poate contribui, în timp, şi ideea de concurs. „Secretul tinereţii veşnice se găseşte în acţiunea căutării. Tuturor cercetătorilor tineri le urez să continue să fie îndrăzneţi, chiar pot spune că ar trebui să fie mult mai îndrăzneţi – acum e momentul să atragă atenţia spectatorilor de pe scena politică, unde se face teatru foarte prost şi să o dirijeze înspre scena vieţii, unde teatrul independent să fie rege. Da, independenţa înseamnă libertatea de a improviza, dar şi rigoarea şi disciplina fără de care se cade în banal şi medocru. Se spune că atunci când cauţi cu adevărat, găseşti. Dragi colegi în ale căutării, vă urez să descoperiţi multe, printre care poate chiar o perlă sau două. Drum bun!” Sunt cuvintele lui Andrei Şerban, perfecţionistul care caută mereu şi-i îndeamnă şi pe ceilalţi să facă la fel. Anul acesta, producţiile selectate să participe la concurs exact asta fac: caută în viaţa oamenilor de azi şi pentru oamenii de azi, cum au anunţat organizatorii evenimentului, care se doreşte „un festival de teatru viu, care nu lâncezeşte, care nu se blazează, care nu se poticneşte, care nu se plictiseşte, care nu se repetă”.
Aşa că în perioada 3-13 septembrie, spectacolele găzduite în fiecare seară de Clubul Ţăranului sunt argumentul antiblazare şi pro autentic pe care mizează manifestarea. Selecţionerii (regizoarea Chris Simion şi teatrologul Marius Zarafescu, director de program) au ales 21 de spectacole mai vechi şi mai noi, mai cunoscute şi mai puţin cunoscute, care să vorbească pe limba publicului eteroclit, preponderent tânăr, pe care şi l-a format teatrul independent din Bucureşti. Notabilă este decizia de a include în program o producţie a absolvenţilor UNATC, gest din care s-ar putea inspira şi alţi selecţioneri de festival. Spectacolul „Dragonul de aur”, adaptare după Roland Schimmelpfennig, în regia Ioanei Petre, a câştigat Premiu Juriului la Gala Absolvenţilor de anul acesta şi lui îi revine rolul de a deschide „ostilităţile” în prima seară de festival.
Dintre producţiile cunoscute publicului bucureştean au fost selecţionate „Mă mut la mama”, „Dumnezeul de a doua zi”, „XXL (Fat Pig)”, „Noi4” sau „Fata din curcubeu”. Acestora li se alătură spectacole ca „Actriţa”, de Robert Mauro, în care Anca Sigartău este şi interpretă, şi regizoare. De altfel, aceeaşi actriţă joacă, împreună cu Luminiţa Gheorghiu, şi în „Three O’Clock”, spectacolul pus în scenă de Dan Tudor la „Maşina de Vise”. „Trei femei înalte”, creaţie de la „unteatru”, semnată de Andrei şi Andreea Grosu, sau o „O piesă deşănţată”, de Lia Bugnar, în regia Dorinei Chiriac, completează selecţia.
Anca Sigartău şi Dorina Chiriac nu sunt singurele din breasla interpreţilor care-şi arată dorinţa de a-şi încerca forţele şi în regie. Lor li se alătură Vlad Zamfirescu, care a montat spectacolul „Forma lucrurilor” de Neil Labute. Iar Vitalie Bichir, care nu este la prima faptă într-ale regiei, este autorul unuia dintre cele două producţii prezentate în premieră în festival: „Chutney”, de Banana Yashimoto, producţie Teatrul de Masă, va avea premiera pe 7 septembrie, la ora 19.00, când spectatorii îi vor putea vedea pe Isvan Teglas, Valentina Popa şi Vitalie Bichir. Cealaltă premieră este programată pe 11 septembrie, la ora 21.00: „A Junk Tango Story”, cu Anca Sigartău şi Claudiu Istodor, în regia lui Chris Simion. De altfel, aceasta semnează şi regia singurului spectacol-lectură inclus în programul festivalului: „Aplauze pentru Lena”, de Valentin Nicolau, cu o distribuţie alcătuită din Marius Manole şi Puşa Darie, care se va juca marţi, 4 septembrie, începând cu ora 21.00, o frumoasă poveste despre iubire şi lumea teatrului.
Acestea fiind spuse, nu ne rămâne decât să le urăm, ca Andrei Şerban, drum bun şi căutare intensă printre nevroze, fobii, neputinţe, visuri, amoruri, războaie, jocuri, inerţii şi bucurii, căci cu toatea acestea şi cu multe altele îşi împarte viaţa omul contemporan. Şi, tot asemenea lui Andrei Şerban, le mai urăm să nu aleagă numai „libertatea de a improviza”, ci şi „rigoarea şi disciplina fără de care se cade în banal şi mediocru”.