„Fierarii” comediei

3stars

Nu e deloc întâmplător că în teatru la început de toate stă cuvântul. Sună cunoscut, nu-i aşa? În creaţia iluziei la fel ca în Cartea Creaţiei, cuvântul nu poate fi întâmplător. Textul, scenariul pe care se construieşte spectacolul e punctul fix care poate ridica sau răsturna lumea pe care spectatorii acceptă să o vadă pe scenă. Dacă acest cuvânt – piesa – are ADN bun, atunci şi fiinţa vie numită generic spectacol se poate naşte sănătoasă şi funcţională. Cu un schelet strâmb, e mai greu să poţi sta drept pe picioare.

De la o piesă bine scrisă porneşte şi reuşita spectacolului „Fierarii” montat de Horaţiu Mălăele la Teatrul de Comedie. Textul semnat de Miloš Nikolić este un mecanism simplu şi foarte eficient care se foloseşte de joaca inventivă cu vorbele pentru a crea o situaţie de joc uşor de acceptat, în limitele verosimilităţii. O combinaţie aproape matematică a câtorva trucuri lingvistice şi zâmbetele se aşază pe feţele spectatorilor. Acumularea bine armonizată într-un ritm gradat şi bine temperat face ca încet-încet fiecare replică să fie primită ca un punch-line de efect şi până la final râsul hohoteşte ca fundal sonor.

Trei fierari de naţionalităţi diferite descoperă că fiii lor nu sunt ai lor, dar că în schimb sunt părinţii fiilor unuia dintre ceilalţi – românul are un băiat ungur, ungurul creşte un fiu rus, iar rusul e tată de român. Aceasta e premisa. Oricât de încâlcită ar suna, cu multă răbdare şi spusă pe-ndelete şi repetată canonic, aproape, devine o realitate uşor de asimilat şi nu ai nicio problemă să accepţi ca fiind posibilă o situaţie aproape absurdă. Horaţiu Mălăele simte perfect această apropiere de teatrul absurdului pe care o conţine textul şi mizează tocmai pe firescul nefiresc al acestui gen. Relaţiile dintre personaje sunt cât se poate de normale, cu cât situaţiile pe care le descriu sunt mai ciudate. Ritmul este ingredientul principal, bine proporţionat, folosit aproape cu ştiinţă; iar comedia bine făcută are multe în comun cu rigorile matematicii. Fără a fi deloc didactic, spectacolul este un exemplu de manual de comedie bine făcută. Tuşele groase sunt voite şi asumate, pauzele venite la timp, accelerările merg exact până unde trebuie, micile comentarii ironice cad la fix, cuvânt cu cuvânt, fiecare nuanţă vine la momentul potrivit.

Cei patru actori se armonizează şi îşi fac cumva loc pentru mici recitaluri de virtuozitate. Cheia comună de joc este asumarea 100% şi auto-ironia. Horaţiu Mălăele (Grigore) ştie când să izbucnească, ştie când să comenteze o replică a partenerilor, când să puncteze cu un gest, când să amplifice efectul comic prin repetiţii, ştie toate soluţiile corecte pentru a obţine rezultatul dorit. Şi se foloseşte de ele cu inteligenţă scenică şi implicare. Foarte precis, cu umor inteligent şi cumva tonic în rol. George Mihăiţă (Peter) a micşorat cumva cu o viteză ritmul personajului şi această lentoare vine în contra-punct cu agitaţia partenerului său. Cumva mocnit, aşezat, cumpătat, livrează replicile ca pe explicaţii de efect. Mai puţin spumos, mai puţin lejer, dar foarte necesar acest joc economicos şi serios. Maia Morgenstern (Matilda) este punctul focal în scenă – joacă în plin fără să devină ostentativă. Menţine un echilibru foarte fragil între adevărul intenţiilor şi îngroşarea excesivă a formei. E cea mai autentică tocmai pentru că nu se menajează şi filtrează personajul prin sita autoironiei. Valentin Teodosiu (Ivan) este virgula din scena finală; o apariţie de efect, în acord cu acelaşi abrud controlat al unor personaje caricaturale care se iau foarte în serios.

Spectacolul „Fierarii” este o comedie făcută cu meşteşug. De la cele mai mici detalii ale scenografiei dinamice semnate de Maria Miu şi până la comentariile complice, pornind de la un text inteligent citit într-o cheie pe măsură, totul concură către o seară în care te simţi bine la teatru. Te amuzi, râzi şi aplauzi.

Teatrul de Comedie

„Fierarii” după Miloš Nikolić

Traducerea:Veronica Lăzăreanu

Regia: Horațiu Mălăele

Scenografia: Maria Miu

Muzica: George Marcu

Distribuţie:

Grigore – Horaţiu Mălăele

Peter – George Mihăiţă

Matilda – Maia Morgenstern

Ivan – Valentin Teodosiu/ Mircea Rusu

Foto: Oana Monica Nae

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.