Hermeneutica vieții cotidiene

3stars

life-sequences-profiles

Oana Bogzaru, Teatrologie, Anul III, UNATC Bucureşti

Nu este un titlu ironic, ci vine în completarea și întâmpinarea spectacolului de teatru-dans Life Sequences Profiles, semnat de Florin Fieroiu și care a avut premiera la Teatrul Regina Maria în cadrul Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea, aflat în plină desfăşurare. Dansul parcă nu mai e o „nișă”. Publicul devine din ce în ce mai receptiv și e de ajuns să aruncăm o privire asupra programului oricărui festival de teatru și imediat vom remarca cel puțin un spectacol de dans. În cazul Festivalului Internațional de la Sibiu se poate vorbi deja de o tradiție. Și numele dansatorilor/coregrafilor atârnă din ce în ce mai greu, iar cel al lui Florin Fieroiu e deja verificat de numărul spectacolelor realizate, de premii, de curajul de a înființa prima companie independentă de dans contemporan din România în 1992 împreună cu Mihai Mihalcea, Irina Costea și Cosmin Manolescu.

De cele mai multe ori spectacolele de dans/teatru-dans par să aibă o singură menire, aceea de a sfida inteligența publicului. Unii spectatori se afundă încruntați în scaunul lor și în privire li se poate citi următoarea întrebare: bun, oare ce vrea să-mi zică dom’le spectacolul ăsta? Speculație sau nu, e cert că unii spectatori vor spune cinstit că nu au înțeles nimic sau că a fost abstract. În cazul spectacolului Life Sequences Profiles singurele elemente concrete deduse din întreaga reprezentație rămân temele dezbătute, un fel de probleme-concepte din viața cotidiană. Repetitivitate, agresivitate, blazare, dezorientare, alienare, toate aceste cuvinte descriu omul și pot fi considerate chei în interpretarea viziunii coregrafice. Viața cu toate problemele ei mărunte, cu indivizii anonimi în care ne regăsim mai mult sau mai puțin, cu întrebările fără răspuns. Filosofia de zi cu zi, îmbrăcată haute-couture, conceptualizată și abstractizată. Poate așa ne sare în ochi și o luăm în serios. Coregrafia realizată de Florin Fieroiu mizează pe mișcări dinamice și conturează imagini, life sequences sau slices of life reprezentative pentru conceptele propuse. Dar până unde pot merge conceptualizarea și abstractizarea? Dansatorii nu sunt personaje, mișcările nu sunt acțiuni, frazele sau cuvintele proiectate sunt aleatorii, nu au răspuns sau sens. Pe parcursul spectacolului nu se construiesc relații, nu există o evoluție a unui ceva sau a cuiva, se reiau de fiecare dată structuri repetitive. Ca atunci când oamenii trec unii pe lângă alții la metrou, când se resping, când fac sex. Procese care au invariabil același parcurs dinamic… Life Sequences Profiles este un spectacol în mod special vizual, muzica rămâne la același volum și intensitate, dansatorii sunt supuși unui efort fizic intens pentru a transmite dinamismul, și totuși organizarea în spațiu atrage atenția spectatorului. Nimeni nu-și părăsește în totalitate locul inițial. Ultimul plan al tabloului nu va fi înlocuit cu primul sau invers. Cu alte cuvinte, ne întoarcem de unde am plecat. Omul de zi cu zi este ocupat, e pe drumuri, mereu în mișcare, dar de fapt stagnează. Și așa… hermeneutica vieții cotidiene poate continua la nesfârșit. Poate de aceea titlul spectacolului include cuvântul profiles, care sugerează fațete, fragmente ale întregului, dar și ideea a ceea ce este ascuns, inaccesibil sau ceea ce nu vrem să vedem, gata cu 3D, să revenim puțin la 2D.

life2Prea multe cuvinte, interpretări și presupuneri pentru un spectacol de teatru-dans. Prea multe cuvinte pentru un spectacol în care nu s-a rostit nimic. Life Sequences Profiles nu este conceput ca un spectacol care să emoționeze, deși tindem să asociem dansul cu bucuria sau măcar cu emoția, oricare ar fi ea. Atunci să fie un spectacol care doar transmite un mesaj ce poate fi supus unor diverse interpretări? Vrea oare să obțină reacții, să modifice spectatorul? Sau doar expune niște „imagini dinamice”? Eterna interogație. E important să te întrebi care este scopul unui spectacol și să-ți răspunzi cinstit la această întrebare…

În materie de teatru-dans, de la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea nu va lipsi nici spectacolul Zic Zac care se dovedește a fi surprinzător de longeviv și un fenomen pe piața teatrului românesc.

Teatrul Regina Maria, Oradea

LIFE SEQUENCES PROFILES

Coordonarea artistică: Florin Fieroiu

Scenografia: Cristina Milea

Muzica originală: Vlaicu Golcea

Cu: Georgia Căprărin, Ioana Cheregi, George Dometi, Andreea Gabor, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Alin Stanciu, Radu Tudor și Răzvan Vicoveanu

 

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.