Miercuri, 18 noiembrie, și joi, 19 noiembrie, la Sala Mică a Naționalului bucureștean vor avea loc primele reprezentații oficiale ale spectacolului „Hotel Europa” după Goran Stefanovski, în regia lui Andrei Raicu. Noua premieră face parte din Programul 9G de la TNB.
Din distribuție fac parte: Eduard Cîrlan, Alexandra Laura Badea, Alina Badea, Cosmin Dominte, George Lepădatu, Ionuț Niculae, Mădălin Mandin. Scenografia este semnată de Mihaela Popescu, iar mișcarea scenică a fost concepută de Andreea Belu.
Hotel Europa este un loc unde visul Occidentului se demontează cărămidă cu cărămidă, unde orice speranţă devine praf şi pulbere, unde pericolul pătrunde prin orice fisură, iar copilăria şi fragilitatea nu îşi mai găsesc locul. Este acel spaţiu şi timp pe care Europa de Est sau vechea Europă „glorioasă” nu îl va mai găsi niciodată. Este un loc unde se râde în hohote şi unde plânsul se numără în bani, crime, mutilări umane. O apocalipsă spusă cu sânge şi umor, pentru că în Balcanii descrişi de Goran Stefanovski, tragedia este sursa supravieţuirii.
„Europa de Est – Bizanțul – este o societate închisă, verticală, patriarhală, rurală, lipsită de toleranță și democrație. Fără posibilitatea unei libere exprimări, în orice aspect legat atât de viața publică cât și de viața privată. „De cealaltă parte stă Donald Duck, simbolul capitalismului. El trăiește într-o societate urbană, rapidă, democratică, post-industrială și consumeristă. Nu are familie. E ca un cowboy a cărui viață depinde de viteza și de capacitatea de reacție atunci când intră într-un saloon. Donald Duck este simbolul politicii sterile de dreapta și al ratării metafizice. Intrarea lui Donald Duck în Bizanț este ceea ce a pățit Europa de Est în ultimii douăzeci de ani”, spunea Goran Stefanovski, curios să vadă cum îi va înțelege textul o altă generație.
Andrei Raicu, regizor aflat la debut, explică opţiunea pentru această piesă: „Hotel Europa este despre coliziunea a două lumi, cea a oamenilor proveniți din zona Bizanțului – (Est-Europenii) care bat la ușile Europei din dorința de a scăpa de teroarea în care trăiesc, și care se manifestă în mai multe forme și pe mai multe planuri în Lumea cea bună a Europei Occidentale. Șapte scene în care găsim personajele în propriul purgatoriu creat de ei înșiși – un patriot bețiv, o curvă, tineri fugiți de acasă în luna de miere etc. Spectacolul îşi propune să răspundă la următoarele întrebări: Cu ce m-a ajutat pe mine Europa de Vest?, Ce mi-a oferit mie ca individ? şi Cum sunt eu privit în Europa?”
Print