…este titlul pe care l-a avut Conferința Națională organizată în perioada 18 – 21 aprilie 2019 de Departamentul Studii teatrale, din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București. Evenimentul și-a propus să aducă împreună masteranzi și doctoranzi din diferite centre academice din București și din țară, să creeze contextul favorabil unor dezbateri pe tema identității și să pună bazele unor viitoare colaborări inter-disciplinare.
În 2018 subiectul principal în jurul căruia au gravitat mare parte dintre evenimentele din România a fost Centenarul. Atunci ne-am amintit și am sărbătorit un trecut glorios, trâmbițat și excesiv mediatizat. Dar despre care ne-am pus prea puține întrebări. Care n-a trezit în noi prea multă emoție, nici cine știe ce patriotism, ci doar o sete de proiecte culturale cu bugete uriașe și titluri sonore pentru bibliografia noastră istorică. Ce-am făcut cu 12 luni încărcate până la refuz de breaking news-uri artistice învârtite, bălmăjite și asociate neîndoielnic Anului Centenar? Ne-am umplut agenda. Acum deja am și uitat că ar fi fost.
La atât de scurt timp după aceste manifestări cu caracter național, m-aș fi așteptat ca noi, românii, să fi învățat lucruri despre noi sau să ne fi dezvoltat cât de puțin sentimentul patriotic. Conferința de la UNATC ne-a pus în față întrebarea: Cine suntem? și ne-au fost suficiente patru zile de discuții cu oameni venind din domenii diferite ca să înțelegem că nu prea știm. Dar că vrem și avem nevoie să aflăm.
Deși destul de aplicată, tema conferinței, Identitatea culturală și națională în era multiculturală, a oferit o deschidere neașteptată către subiecte diversificate. Interesant s-a dovedit faptul că absolut toate comunicările și atelierele au avut un punct de întâlnire. Spațiul pe care l-am compus toți cei prezenți, fiind în sine unul multicultural, a devenit extrem de dinamic, transformându-se într-un câmp magnetic de atracție pentru opinii, contradicții, întrebări (retorice), sfaturi și sugestii. De altfel, fiecare participant a primit, pe rând, rolul actantului. În niciun moment nu puteai rămâne detașat, un simplu observator, pentru că ceea ce auzeai și urmăreai te provoca la replică.
Prezentările au venit cu informații inedite, concepte novatoare și experiențe fizice la care am participat live toți cei prezenți. Am devenit „subiecți” într-un joc de identificare a rădăcinilor și influențelor individuale numit atomul cultural, am descoperit cum putem urmări mișcările noastre în spațiu pe ecranul unui calculator, am aflat despre metode și tehnici de art-terapie, psihodramă și art-research, despre funcția fiecăreia și despre efectele benefice pe care le pot avea asupra grupurilor umane. Călătoria informațională ne-a îndreptat și către zona teoretică de căutare a unei etici a artei actorului, a unor noi limbaje vizuale în spectacolul contemporan și a unor mijloace de construcție a personajului în teatru. Iar, într-o altă direcție, am străbătut mental granițe geografice și ne-am familiarizat cu alte culturi precum cea mexicană, armeană, italiană.
Cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o pe parcursul conferinței? Ei bine, faptul că ne-am dat seama cât de speciali și de diferiți suntem, dar și cât de multe lucruri avem în comun. Schimbul de informație și de energie pozitivă a fost unul echitabil și valoros. Poate nu știm totul despre noi, dar avem suficient timp să învățăm. Asta dacă suntem suficient de generoși să dăm și să primim. Descoperim câte o bucată din propriul puzzle în povestea fiecărei persoane pe care o întâlnim în drum. În acest sens, conferințele academice pot fi uneori surprinzătoare și profund utile.
Cred că găsirea propriei identității este una dintre căutările fundamentale ale omenirii. Ajungem cu greu acolo, ne trebuie multă determinare, atenție și prezență de spirit. Dar definirea unei identități naționale e un pas important și nu atât de îndepărtat.
Într-un colț de sală, o foaie albă ne invita să așternem câte un răspuns la întrebarea Cine sunt eu azi? Identitatea = ?
La finalul celor patru zile, stăteau scrise următoarele identități: spirit liber; nobody; om bun, om vesel; partener de învățare curios; imagine; cosmos; un prieten; o frunză; un vers; o liniște…
Gândește-te și tu cine ești, că nu se știe niciodată când vei fi întrebat.
Foto: Oana Monica Nae