Odată cu spectacolul pus în scenă la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, regizorul Mihai Măniuțiu revine, la aproape treizeci de ani distanță, la una dintre cele mai cunoscute, mai populare și mai des jucate piese din creația lui Molière – Burghezul gentilom.
Să se impună oare precizarea că spectacolul de acum nu are nimic de-a face cu cel montat, în primăvara anului 1989, la Teatrul Național din Cluj, cu Anton Tauf în rolul domnului Jourdain? Trebuie spus oare că, sub nicio formă, nu poate fi vorba despre copy paste? Vigilenții de serviciu ai cronicii dramatice veghează, poliția criticii teatrale e pe metereze. Așa că subliniez că avem de-a face cu un cu totul alt spectacol.
Recitindu-mi însemnările apărute în revista Teatrul, nr. 5/1989, dar și pe cele ale lui Ion Cocora, antologate în volumul al patrulea al cărții Privitor ca la teatru, ori pe ale regretatului Mircea Ghițulescu din Carte cu artiști, am constatat, totuși, că și acestui nou spectacol, situat în zona divertismentului superior, spectacol a cărui acțiune se petrece în imediata noastră vecinătate umplută cu personaje contemporane, cu îmbogățiți peste noapte, dar cărora nu le ajunge averea ori faptul că posedă o locuință, mai exact o vilă cum nu se poate mai modern și mai sofisticat utilată, ci vor să facă parte și din high life, i se potrivește perfect o observație a lui Lėon Thoerens din Dosarul Molière. Acolo, exegetul literar susținea, pe bună dreptate, că „Burghezul gentilom constituie portretul unui om prins în mrejele viciului și ale prostiei într-un spectacol în care intriga nu are prea mare importanță”. Spectacolul de astăzi al lui Mihai Măniuțiu îi reconfirmă aserțiunea. Așa cum o făcea și cel de acum aproape 30 de ani. Numai că într-o altă formă.
Nici de data asta, Mihai Măniuțiu, în spectacolul lui cu cântece (muzica este semnată de Mihai Dobre) și dansuri – fiecare personaj, fiecare grup intră în scenă executând mișcări coregrafice, așa cum au fost ele elaborate de fantezia și talentul Andreei Gavriliu – nu l-a uitat, nici nu l-a trecut în plan secund pe dl. Jourdain. Caraghios, ridicol, încântat de sine, mulțumit peste măsură de propria-i parvenire, dornic, cum spuneam, la nebunie să facă parte din high life, interesat chiar și să arate bine, deoarece s-a îndrăgostit peste noapte. Iar orice om din high life are și aventuri galante. Iată de ce scenograful Adrian Damian i-a instalat în casa-i luxoasă (video design: Cristian Pascariu și Dima Dimov) o seamă de aparate specifice unui club fitness, în vreme ce semnatara costumelor, Luiza Enescu, i-a ales un halat, un kimono, plus câteva alte haine care să îi arate formele „perfecte”. Ridicole în perfecțiunea lor anume astfel proiectată. Pe dl. Jourdain îl joacă Bacs Miklós la bune cote de profesionalism. O face fără să aleagă niciun moment calea facilului. De un plus de umor ar fi fost însă mai mult loc, fără doar și poate.
Față de spectacolul din stagiunea 1988/1989 de la Teatrul Național din Cluj-Napoca, regizorul pare mult mai interesat de grupul profesorilor. E drept, nici atunci nu-i neglijase. E vorba despre profesori care știu să exploateze pe deplin prostia domnului Jourdain. Știu că acesta „plătește bine” și la vreme, așa că se prezintă „la dublu”. Dl Jourdain are profesor care, la rându-i, are asistent fiindcă dl Jourdain trebuie jecmănit bine. Avem profesori, mă rog, maeștri de filozofie, care trebuie neapărat să fie zen, așa că sunt desenați cu o tentă chinezească, într-o secvență savuroasă, bine susținută, alături de interpretul rolului titular, de Orban Attila și Dimény Aron. Apar și doi profesori de amor. Și cum nimeni nu iubește mai pasional decât rusoaicele, profesorul de amor este profesoară (Vindis Andrea) și are și ea o asistentă (Csutak Reka). Mai sunt trei profesori de muzică (Viola Gabor, Farkas Lórẚnd și Laczkó Vass Róbert), unul de dans (Sinkó Ferenc) și un maestru de lupte (Balla Szabolcs). Cu toții dansează de mama focului în scena în care dl Jourdain primește un titlu nobiliar imaginar, adică se mamamușimează în farsa patronată de Cleonte (Bodolai Balasz), Covielle (Vata Lórẚnd), Lucie (Imre Eva) și Nicole (Albert Csilla). Un cvartet actoricesc cu totul remarcabil completat așa cum se cuvine de Kató Emöke (Doamna Jourdain).
S-ar putea să îi fi mirat pe unii spectatori faptul că Mihai Măniuțiu a lăsat să se termine spectacolul fără o soluție clară. Fără verdict. Fără morală. Domnul Jourdain nu află că a fost păcălit, nu primește pentru aceasta nicio pedeapsă, nu va veni niciun trimis oficial ca să pună ordine în tot și în toate. Reamintesc că, la vremea ei, Burghezul gentilom a fost o piesă de comandă, că trebuia să răzbune orgoliul rănit al Regelui Soare. Regizorul a avut de aceea dreptate să renunțe la finalul forțat, tras din condei de Molière.
Mă duc însă cu gândul chiar și mai departe. Într-un studiu celebru dedicat marelui scriitor de comedii din secolul al XVII-lea, Gérard Genette susținea că Orgon (din Tartuffe) ajunge să fie entartuffié din cauza extremei adorații pentru Impostorul pe care l-a primit în casă. Se pare că, de data aceasta, Măniuțiu a fost indulgent, mult mai indulgent decât în spectacolul din 1989 și l-a lăsat pe Jourdain să își savureze pe mai departe propria prostie. Carevasăzică, i-a îngăduit să fie enhighliffié, fără ca pentru aceasta nimeni să plătească. La fel cum se întâmplă foarte adesea în zilele noastre.
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca
BURGHEZUL GENTILOM de Molière
Adaptarea scenică: Anca Măniuțiu și Mihai Măniuțiu
Regia: Mihai Măniuțiu
Decorul: Adrian Damian
Costumele: Luiza Enescu
Coregrafia: Andrea Gavriliu
Muzica: Mihai Dobre
Dramaturgia: Demeter Kata
Video design: Cristian Pascariu și Dima Dimov
Cu: Bảcs Miklós (Domnul Jourdain), Kató Emöke (Doamna Jourdain), Imre Ėva (Lucie), Bodolai Balász (Cléonte), Albert Csilla (Nicole), Váta Lóránd (Covielle) Viola Gábor (Primul profesor de muzică), Farkas Lóránd (Al doilea profesor de muzică), Laczkó Vass Róbert (Al treilea profesor de muzică), Sinkó Ferenc (Profesorul de dans), Balla Szabolcs (Maestrul de lupte), Orbán Attila (Primul maestru de filosofie), Dimény Aron (Al doilea maestru de filosofie), Vindis Andrea (Profesorul de amor), Csuták Réka (Asistentul profesorului de amor)
Data reprezentației: 20 iunie 2018
Print