Patru volume din colecția Yorick a Editurii Nemira vor fi lansate joi, 30 octombrie, în cadrul Festivalului Național de Teatru: „Munca actorului cu sine însuși”, de K.S. Stanislavski, „Spațiul gol”, de Peter Brook, „Teatru și ritual. Scrieri esențiale”, de J. Grotowski și „Scena modernă. Mitologii și miniaturi”, de George Banu. La ora 13.00, la Sala Mică a Teatrului Național din București, va avea loc o întâlnire cu George Banu și volumul „Scena modernă. Mitologii și miniaturi”, iar la ora 16.00, la Ceainăria ArCuB, vor fi lansate celelalte trei volume. La eveniment vor participa actrița Oana Pellea, care va citi câteva pagini din „Munca actorului cu sine însuși”, teatrologul George Banu, actorul și profesorul Miklós Bács, Valentin Nicolau, directorul Editurii Nemira, Raluca Rădulescu, traducătoarea celor două volume ale lucrării lui Stanislavski (pentru traducerea vol. I a primit în acest an un premiu UNITER) și Monica Andronescu, coordonatoarea colecției Yorick.
Tradus pentru prima dată integral în limba română, cel de-al doilea volum al lucrării „Munca actorului cu sine însuși”, niciodată terminat de autorul lui, este însoțit de un eseu al lui J. Grotowski, numit „Răspuns lui Stanislavski”. Ediția de față își propune să fie și un dialog peste timp între doi mari creatori care au marcat istoria teatrului.
„Ceea ce studiem noi se obişnuieşte să fie numit <sistemul lui Stanislavski>. Este incorect. Toată forţa acestei metode constă exact în faptul că nu a fost inventată de nimeni, nimeni nu a născocit-o. <Sistemul> aparţine chiar naturii noastre organice, atât sufleteşti, cât şi fizice.
Noi ne-am născut cu această capacitate de a crea, cu acest <sistem> în interiorul nostru. Creaţia este nevoia noastră firească şi s-ar părea că, pe de altă parte, cum e corect, potrivit <sistemului>, noi nu ar fi trebuit să fim capabili să creăm. Dar, spre surprinderea noastră, intrând în scenă, pierdem ceea ce ne-a fost dat de natură şi în locul creaţiei începem să fim afectaţi, să ne facem că jucăm, să jucăm superficial şi fals şi să ne reprezentăm pe noi înşine”, spune Stanislavski în cel de-al doilea volum al lucrării.
„Volumul de faţă se vrea o redare cât mai exactă în limba română a primei ediţii, conţinând toate capitolele, subcapitolele şi anexele, cu exemplele, exerciţiile sau schiţele demonstrative ale autorului (multe dintre ele netraduse până acum în limba română), precum şi a limbajului său „de lucru“, terminologia utilizată (şi chiar creată) de Stanislavski generând şi în zilele noastre polemici şi în egală măsură numeroase variante de interpretare, de utilizare, de traducere”, scrie traducătoarea Raluca Rădulescu în nota care însoțește volumul.
O altă lucrare esențială care va fi lansată joi, la Ceainăria ArCuB, este „Spațiul gol” de Peter Brook, retradus acum, la aproape 20 de ani după ce a fost publicat pentru prima dată în limba română și cu o prefață de Andrei Șerban.
„În viața de zi cu zi, <dacă> e o ficțiune, în teatru , e un experiment. În viața de zi cu zi, <dacă> e o formă de a te eschiva, în teatru, e adevărul. Când suntem aduși în punctul în care să credem acest adevăr, atunci teatrul și viața devin una. Acesta este un țel înalt. Se pare cîă e nevoie de muncă serioasă. Ca să joci e nevoie de multă muncă. Dar, când experimentezi lucrul ca un joc, atunci munca nu mai e muncă. Spectacolul e joc…” Acestea sunt ultimele cuvinte din „Spațiul gol”. Și de aici a început o întreagă istorie…
„Sunt convins că după experiența <Spațiului gol> nu mai e posibil să mergem la teatru fără să ne întrebăm de ce o facem”, scrie Andrei Șerban în preafață „La ce serveşte teatrul? Ne întrebăm, dar fără să așteptăm un răspuns definitiv. Brook ne amintește că în teatru totul e temporar. Răspunsul dat ieri despre ce poate fi teatrul, azi nu mai e valabil. Întrebarea trebuie re-examinată zilnic.”
Print