Câteva volume ale unor dramaturgi de azi, Fără secrete, Gânduri despre actorie şi teatru, o lucrare cuprinzând trei conferinţe importante susţinute de Peter Brook, şi, la capitolul restitutio, Arta teatrului de Edward Gordon Craig, au fost lansate în recent încheiata ediţie a Festivalului Naţional de Teatru de la Bucureşti. Lor li s-a adăugat Ghidul Routledge de teatru şi performance de Paul Allain şi Jen Harvie, o introducere utilă în lumea artelor spectacolului, un instrument pentru studenţii care se pregătesc să intre în această lume, dar şi pentru toţi cei interesaţi de arta contemporană. Volumul, conceput de doi universitari din Marea Britanie şi tradus de Cristina Modreanu şi Tamara Todoruţ, a apărut recent în Colecţia Yorick a Editurii Nemira şi a fost lansat în recent încheiata ediţie a Festivalului Naţional de Teatru de la Bucureşti.
Structurată în trei secţiuni – Oameni, Evenimente, Concepte şi practici -, lucrarea celor doi cercetători se apleacă, în stilul sintetic specific formulei alese, asupra personalităţilor, spectacolelor, ideilor şi practicilor semnificative în istoria teatrului, punând însă accentul pe fenomenele specifice secolului XX şi pe arta contemporană şi diferitele ei manifestări. Urmând principiul alfabetic de ordonare, autorii au pus la lucru stilul descriptiv-neutru şi au apelat la istorie, sociologie, filozofie, estetică, antropologie etc. pentru a contura succint profilul unei personalităţi care a schimbat ceva în mersul spectacolului, pentru a explica devenirea şi sensurile în evoluţie ale unei practici sau ale unui concept (carnaval, dans, happening, improvizaţie, performance etc.) şi, de asemenea, pentru a analiza specificul unor momente cruciale, fie că ele s-au numit Einstein on the Beach, Paradise Now sau Mahabharata.
Descrierea şi analiza, cele două scopuri ale ghidului, aşa cum afirmă autorii în partea introductivă, au implicat inevitabil recursul la o bibliografie bogată şi selectarea referinţelor principale, redate la sfârşitul fiecărui articol. Secţiunea dedicată unora dintre personalităţile-cheie din istoria mai recentă sau mai îndepărtată a teatrului şi a performance-ului – de la Marina Abramović şi Robert Wilson la Stanislavski şi Zeami – cuprinde articole în care informaţiile biografice stricte sunt prezente alături de o trecere în revistă a creaţiilor principale semnate de protagonistul articolului, precum şi de o punere în discuţie a ideilor, concepţiilor şi viziunilor pe care artistul/ teoreticianul le-a adus în lumea teatrului şi cu ajutorul cărora şi-a găsit un loc sigur în domeniul pe care l-a dus mai departe.
Este de observat că prima secţiune include intrări dedicate unor personalităţi cruciale în alte domenii decât teatrul sau studiile performative, printre care celebrul teoretician literar rur Mihail Bahtin, eseista feministă Judith Butler sau sociologul Erving Goffman. Prezenţa acestora într-un ghid de teatru şi performance se justifică, susţin autorii, prin influenţa considerabilă pe care unele dintre ideile lor le-au avut asupra artei spectacolului. Figurilor incluse în volum li s-ar fi putut alătura multe altele, precizează cu îndreptăţire Paul Allain şi Jen Harvie, numai că spaţiul limitat a impus o selecţie strictă şi în această privinţă.
De altfel, autorii îşi iau toate măsurile de precauţie încă din introducere, unde îşi expun succint mijloacele şi scopurile, dându-i cititorului suficiente indicii pentru elucidarea unor absenţe şi a unor prezenţe deopotrivă.
Print
cartea este atat de prost tradusa, incat ma mir sincer cum de a intrat in vederile unei edituri atat de prestigioase cum e Nemira. nivelul textului original este unul de popularizare, greu de incadrat alaturi de eugenio barba, peter brook, richard wagner, george banu, zeami, denis diderot – autori care au amprentat colectia yorick. doamna modreanu este o sfertodoctă de seamă a teatrului din romania. gafele ei sunt deja folclor: traducerea – tot in maniera “furculition” a coanei chirita – a lucrării “momentul zero al teatrului. 25 de ani de forced entertainemnt”; includerea “baletului pe biciclete” in categoria “teatrul experimental” etc. etc. (pot sa continuu dar m-am plictisit) asa ca, imi pare rău, ati cam deraiat cu alegerea asta.
Domnule Cristescu, sunteți într-o mare eroare. Nu e vorba de Cristina Modreanu de la Buc. E vorba de: Modreanu Cristina, traducător autorizat din Focsani, Vrancea. O găsiți si pe net.
Ba nu. Nu e din Focsani. E doamna Cristina Modreanu. Ea a tradus. Va spun sigur. Ca i-am fost studenta la CESI. Si ne zicea ca nu stim notiuni de teatru si de aia o sa publice o carte. Pai, noi de unde sa stim notiuni? Ca tocmai de-aia ne-am dus acolo sa invatam! E-adevarat ca mai tot timpul de curs era consumat de povestile despre America si cum a stat dânsa acolo si despre cat de mult o apreciaza americanii; însă era drăguță cum se lăuda și pe noi ne amuza mult si trecea timpul mai repede.
Oricine ar fi traducatorul, cartea ar fi utila daca MARILE TALMACITOARE ar sti limba romana si ar cunoaste notiuni minime de teoria și practica traducerii. Nu stiu romaneste si sunt ambele ignorante in domeniul traductologiei. Asa ca esecul editorial e o certitudine. Ce a facut redactorul de carte? Nimic. Cred ca nici cele doua traducatoare, nici redactorul nu merita nici un leu. Domnule Nicolau, actionati in consecinta. Prestigiul editurii dvs. e grav afectat de acest esec.
Pe masura ce citesc ma inspaimint tot mai tare!!!!!!!!! EFECTUL PURGATIV AL TEATRULUI?????!!!!!!! Exista in limba romana sintagma certificata EFECTUL CATHARCTIC. Vai, vai ,vai!!!!!!
Haideti, domnu Spiru Haret,ca sunt pline cartile din Romania de greseli de toate felurile. V-ati gasit acum s-o analizati pe asta. Dar la urma urmei coordonatoarea colectiei, premianta Uniter, ce-a facut? Si pentru domnul de mai sus, daca Cristina Modreanu e sfertodocta, Monica Andronescu cum e?
Domnule Mircea Morariu, lasati-o balta, o sa obositi sa scrieti sub atatea nume si ura face rau la ficat. Deja toata lumea stie ca o urmariti pe Modreanu mai rau ca un indragostit si incercati sa-i faceti praf orice miscare. E penibil si trist. Cartea e utila, puteti sa stati si in cap, ca oricum asa ramane (inclusiv daca mai sunt greseli in ea, am vazut si eu despartiri gresite la cap de linie, ei si?).
chiar! ce dacă e o traducere gresită? ce dacă sunt greseli? cartea e utilă oricum, chiar dacă transmite lacunar și incorect continutul initial! in cazul asta, la ce mai sunt bune scolile? la ce bun sa mai studiem? e uimitor să vezi cum intelectualii militează pentru analfabetism și inutilitatea expertizei!
“mandela” este doamna Modreanu. O recunosc după stilul buzoian.
Marturisesc ca am nevoie, dupa atita coprol (asta e un purgativ de pe vremea mea) si de nitel ftalisulfatiazol (anatidodul coprolului). Dimensiunile inculturii teatrale de care se fac vinovate traducatoarele, felul în care schingiuiesc limba romana sunt dementiale. Lingura de lemn pentru cea mai proasta traducere din anul 2012 inseamna nimic fata de dimensiunile catastrofei.
Mda… asta cu “EFECTUL PURGATIV AL TEATRULUI” e tare de tot! O să rămână în Analele Teatrului Românesc.
Ce oameni rai!!!!!! Eu ii aduc aici un pios omagiu doamnei Modreanu. Tot ceea ce face ea lasa urme. Si nu ne lasa indiferenti. Un om care ne-a marcat existenta. Sa o veneram ca alta ca ea nu se va mai naste curind. Nici macar la Buzau oras caruia ii datoram inca o femeie celebra- pe Elena udrea.