După o extraordinară conferinţă susţinută în această dimineaţă la Librăria Habitus din Sibiu de celebrul Pippo Delbono, alături de George Banu, în această seară, de la ora 21.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor va fi prezentat spectacolul „Orhideea”, creat de Pippo Delbono. Iar marţi, 17 iunie, la Teatrul Bulandra, sala Izvor, puteţi vedea „Amore e carne”. Pe scena: Pippo Delbono si Alexander Bălănescu. Despre spectacolul din această seară, artistul spunea: „Orhideea este cea mai frumoasă floare, dar și cea mai primejdioasă, mi-a spus odată un prieten, pentru că nu poți să faci diferența dintre cea adevărată și cea falsă. Aceeași afirmație e valabilă și pentru timpurile în care trăim. În „Orhidee”, ca în toate piesele mele, există o încercare de a opri timpul în care trăiesc. Să opresc timpul meu și pe acela al companiei mele, al oamenilor care au fost alături de mine de mulți ani, dar și timpul în care trăim cu toții. Un timp al confuziei în care eu, noi, mulți dintre noi, credem că ne simțim pierduți. Simțim că am pierdut ceva. Pentru totdeauna. „Orhidee” rezultă și din profundul sentiment de gol pe care îl simt de când mama mea a plecat dintre noi pentru totdeauna. Am fost din nou prieten cu mama mea, de care devenisem apropiat recent, după toate conflictele și despărțirile noastre. Eram mai mare, eram puțin mai înțelept, iar ea devenise mai copilăroasă odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, a rezultat un gol. Nu mai eram copilul nimănui. Lipsit de dragoste. „Orhidee” s-a născut din multe goluri, în urma multor abandonuri. Golul cultural pe care îl resimțim, faptul că ne simțim pierduți ca artiști. Teatrul, acela pe care, de cele mai multe ori, îl resimt ca prăfuit, fals, un spațiu mort. Minciuna acceptată a reprezentației teatrale. Dar „Orhidee” se referă și la impulsul vital de a umple acel gol. Se referă la impulsul de a continua căutarea – noi mame, noi tați, o nouă viață, noi povești. Apoi, în mod neașteptat, cuvintele importante ale teatrului pe care eram hotărât să le las în urma mea, s-au întors și s-au lipit de mine, dezvăluind un nou înțeles pe măsură ce se cuibăreau în viața mea. Iar viața mea a devenit viața atâtor persoane poate, datorită acelor cuvinte. Cred că, pentru mine, „Orhidee” reprezintă acel impuls vital și de nestăpânit de a continua să scriu și să vorbesc despre dragoste, în ciuda tuturor.”