„Costumul” în regia, adaptarea şi muzica lui Peter Brook, Marie-Hélène Estienne şi Frank Krawczyk vine la București în avanpremiera Festivalului „Viaţa e frumoasă” şi se va juca pe 22 și 23 septembrie, la ora 19.00, la Sala Operei Naționale din București.
„Toată lumea prezentă pe scenă este foarte aproape de perfecțiune”, scria despre acest spectacol Ben Brantley, în The New-York Times, iar în Le Monde apăreau cuvintele „Paradisul teatrului (…) Marea artă a (falsei) simplităţi a lui Peter Brook este afişată în întreaga ei splendoare (…) Nu există aproape nimic, dar totul este acolo”…
Cu o sănătate şubredă, dar în continuare vizitat de idei fertile, pe care l-a strecurat în „Flautul fermecat” pus în scenă cu tot rafinamentul decantat şi cu ajutorul trecerii anilor, regizorul lucra la începutul anului 2012 la o nouă variantă a spectacolului „Costumul”, care făcea înconjurul lumii acum zece ani, o creaţie având la bază o poveste a sud-africanului Cam Themba.
Având virtuţi de fabulă, povestea scriitorului sud-african se petrece în anii ’50, în Sophiatown, un orăşel bătrânicios din Africa de Sud. Într-o bună zi, lui Philemon, care s-a căsătorit recent cu Matilda, i se spune că soţia lui are o aventură. Aşa că se întoarce acasă pe neaşteptate şi-o găseşte în patul din care îşi ia tălpăşiţa amântul speriat, uitându-şi costumul. Pedeapsa Matildei? Să nu uite nicio clipă de costum, care se transformă în personaj – ia cina cu cei doi soţi şi iese cu ei la plimbare duminica.
În urmă cu zece ani, cunoscutul cronicar Michael Billington de la „The Guardian” scria că povestea pare extrasă din „Decameronul” lui Boccaccio, susţinând că forţa spectacolului montat de Peter Brook vine din faptul că regizorul foloseşte resurse minime.
Spectacolul „Costumul”, cu care celebrul regizor a colindat lumea a fost reluat în 2012 de Peter Brook şi Marie-Helène Estienne la Teatrul Bouffes du Nord, în care celebrul regizor englez a lucrat mai bine de treizeci de ani, şi se află acum în stagiunea curentă. De fapt, nu „reluat”, ci montat încă o dată. „Ce ne împinge să ne întoarcem la Costumul, un spectacol în limba franceză, care a străbătut întreaga lume de-a lungul anilor? Faptul că în teatru nimic nu e niciodată bătut în cuie, fără îndoială – unele teme se epuizează, iar altele, dimpotrivă, îşi schimbă înfăţişarea şi stârnesc nevoia de a reveni la ele. Este ceea ce se întâmplă acum cu Costumul. Un tânăr se întoarce acasă la o oră la care nu obişnuia să vină, îşi găseşte soţia în pat cu alt bărbat şi, în loc să treacă la acţiune, se închide într-un dulap, în timp ce amantul fuge pe fereastră, lăsând în urmă costumul, premisa unei stranii aventuri. Pe-atunci am simţit nevoia de a folosi muzică în spectacol şi am recurs la muzică înregistrată. Acum, fireşte, am dorit să ne întoarcem la această aventură şi s-o prezentăm în engleză, limba originară a piesei, alături de o mică orchestră pe scenă, într-o versiune aflată undeva între limba vorbită şi cea cântată”.
Eseu dulce-amar despre presiunea emoţională şi, indirect, despre teroare psihică, spectacolul vorbeşte în tonuri vesele despre lucruri triste. Muzica preface spaţiul gol, în care stau câteva scaune vopsite în roşu şi galben, într-un spaţiu viu, în care fiecare îşi trăieşte singurătatea şi neputinţele. Tilly se gândeşte în tonuri muzicale, cu rezonanţe dramatice, la jocuri interzise, dedicând piesa pe care o primesc „tuturor celor care nu primesc ce vor de la viaţă”, iar Philemon îşi trăieşte durerea printr-o cruzime fatală. Creând ecouri din viziuni ancestrale despre durere, dar punând actorii să trăiască suferinţa cu zâmbetul pe buze, fiind personaje, dar rămânând actor, funcţionând şi în lumea fictivă, dar cumva şi în afara convenţiei, creatorii spectacolului au ales ironia ca formă de afecţiune şi, poate indirect, ca instrument „educativ”. Excluzând artificiul, au ales drumul drept spre emoţie. Alungând sobrietatea, au preferat umorul…
Spectacolul se desfăşoară în avanpremiera Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă!” desfăşurat anul acesta între 7 şi 17 noiembrie, care va reuni o serie de spectacole, concerte, gale şi activităţi conexe (lansări de carte, seri muzicale tradiţionale, workshopuri), continuând tradiţia iniţiată de Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” în noiembrie 2008, o dată cu lansarea conceptului şi organizarea primei ediţii a Festivalului.
Biletele sunt disponibile în reţeaua Eventim, la magazinele partenere (lista completă poate fi accesată pe www.opereta.ro) şi la Casa de bilete a Operei Naţionale Bucureşti.