Pe drumul cel bun

2stars

Revin, după o absență de aproximativ doi ani, la Teatrul Municipal Aureliu Manea din Turda. Devenit în ultima perioadă a directoratului Narcisei Pintea un veritabil laborator de cercetare teatrală al cărui rost declarat era acela de continuare a unei tradiții ce își află originile în ceea ce a făcut aici concret, prin extraordinarele, miticele lui spectacole cel socotit a fi patronul spiritual al instituției. Marele, El, vizionarul, Aureliu Manea.

O schimbare de director, petrecută în condiții rămase neclare pentru mine, a provocat, așa cum se întâmplă îndeobște, un hiatus, mai degrabă calitativ decât cantitativ, dar și de expunere pe scena națională în activitatea instituției. Noul director, actorul Cătălin Grigoraș, dă semne că ar fi decis să readucă lucrurile pe făgașul normal. A completat deja trupa actoricească (și-au găsit aici locul câțiva absolvenți valoroși ai Facultăților de profil din România, îndeosebi ai celei din Cluj) și dorește să propună opțiuni repertoriale serioase. Prima dintre ele este deja concretizată în spectacolul cu piesa shakespeariană Visul unei nopți de vară, regizat de Muriel Manea-Jakab în scenografia Elizei Labancz.

Avem de-a face cu o scenografie remarcabil valorizată de excelentul light design conceput de Lucian Moga. Light design al cărui rost este acela de a spori impresia de mister, bizareria întâmplărilor, senzaţia de lume ieșită din cadrele normalului.

Tocmai de aceea mi se pare util să reamintesc că acțiunea acestei piese atât de frumoase, la urma urmei atât de veselă și de senină (în Spectacolele lui imaginare regretatul Aureliu Manea insista pe drept cuvânt pe seninătatea shakespeariană aproape ieșită din comun, cvasi-inexplicabilă), se petrece în noaptea de Sânziene. Atunci când se șterg frontierele dintre ordinea apollinică și dezordinea dionisiacă, când orice este posibil, când totul se petrece în conformitate cu principiile lumii pe dos, atât de clar analizată de Mihail Bahtin, când posibilă devine, în situaţia dată, chiar și întâlnirea dintre două lumi, altminteri antagonice. În cazul acesta se ciocnesc, dar se şi completează preţ de o noapte lumea ateniană, cu regulile ei clare, ferme, autoritar administrate de un Thezeu (Cornel Miron) nu am înțeles prea bine de ce plasat într-un scaun cu rotile și făcut să semene cu un personaj care nu se poate să nu aducă aminte de bătrânii neputincioși din beckettiana Sfârșit de partidă (End Game/Fin de partie) cu o altă lume, parcă din alt timp și, sigur, din altă civilizație. Avem în fața ochilor un Thezeu ce hotărăște să își sărbătorească nunta cu strania, cu străina  Hippolyta. Individualizată în această cheie îndeosebi prin rostire și modalitatea de emisie a sunetului de Maria Salcă.

În prima secvență a spectacolului îi vedem, de parcă ar fi niște tablouri puse într-o ramă, pe viitori miri, gardați, la dreapta și la stânga de viitoarele cupluri care, şi ele, îşi aşteaptă nunta. Trebuind să îndeplinească astfel, la rândul lor, voința lui Egeu, reamintită de trimisa acestuia (Raluca Eremei). Lui Lysander (bine siluetat de George Sfetcu) îi este rânduit să se căsătorească cu Hermia (foarte sensibilă și convingătoare în rol Ioana Maria Repciuc) în vreme ce năvalnicul Demetrius (Valentin Oncu) s-ar cuveni să se căsătorească cu nefericita, cu mereu sacrificata Helena (Diana Tușa). De altfel, una dintre cele mai bine realizate scene din spectacol este aceea în care, vegheați de Oberon (Vali V. Popescu) și de un Puck atipic ce mereu încurcă poruncile date de stăpânul său (notabilă evoluția Biancăi Holobuț), cei patru tineri ajung la un conflict deschis care nu va fi reglat decât de reinstaurarea ordinii anunțate de Puck. Vegheată autoritar de Oberon.

Secvența aceea de debut, cu personajele ei în ramă, își are rostul bine precizat în economia și logica spectacolului. Fiindcă, odată acel moment consumat, lumea normală, omenească, ajunge să acționeze eminamente sub imperiul normelor, legilor, obiceiurilor din lumea păgână a lui Oberon (apăsat, ferm, în forţă jucat de Vali V. Popescu), a Titaniei (Raluca Mariana Radu), a lui Puck (Bianca Holobuț) și a Zânei (Alexandra Dușa). Fiecare apariție a celor trei (semnificative costume a conceput pentru ei Eliza Labancz)  este anunțată de sonuri ce trimit cu gândul la o altă vreme, la altă civilizație, la o cu totul altă ordine. De altminteri, precum în remarcabilul spectacol regizat de Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis din București, așa după cum spuneam deja, totul se petrece sub vigilenta privire a lui Oberon. El e cel care, la urma urmei, instituie vraja, el face ca toate celelalte personaje, inclusiv Meșteșugarii (cu haz aduşi în scenă de Călin Mihail Roajdă, de Miky Paicu și de Ioan Alexandru Savu) să danseze așa cum el le-o impune. Așa cum se petrec lucrurile atunci când visul, visul unei nopți de vară, încurcă și descurcă totul.

Regizoarea Muriel Manea Jakab optează pentru o concentrare a textului piesei. Spectacolul nu durează mai mult de două ore. Se joacă fără pauză. Selecția secvențelor, a replicilor este corectă, justă. Muriel Manea Jakab este atentă la păstrarea coerenței și a clarităţii faptelor petrecute pe scenă. O observație, totuși, se impune. Este cam expediat, riscă să devină inobservabil momentul primei greșeli a lui Puck. Acea greșeală care determină neașteptata metamorfoză a lui Lysander. În absenţa desluşirii căreia totul devine inexplicabil.

Nu, spectacolul de la Turda cu superba piesă shakespeariană nu este deloc unul fără cusururi. Îl voiam mai vesel, mai antrenant, mai dinamic. Cu toate acestea, este unul demn de luat în seamă. Sper că vor urma și altele care să confirme că Teatrul Aureliu Manea a regăsit drumul cel bun.

Teatrul Aureliu Manea din Turda

VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ de William Shakespeare

Regia: Muriel Manea Jakab

Scenografia: Eliza Labancz

Light design: Lucian Moga

Cu: Cornel Miron, Maria Salcă, George Sfetcu, Valentin Oncu, Călin Mihail Roajdă, Miky Paicu, Ioan Alexandru Savu, Raluca Eremei

Data reprezentației: 1 martie 2018

Print

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.