Scriam acum două luni în publicaţia noastră virtuală că la King’s Head Theatre de la Londra se repetă de zor pentru premiera spectacolului „Constance”, după o piesă de Oscar Wilde tocmai descoperită şi considerată autentică de specialişti, atât de critici şi istorici literari, cât şi de critici de teatru.
Între timp, producţia a fost gata şi avut prima reprezentaţie vinerea trecută, dar ziarele britanice încep să publice reacţii la eveniment. Cu câteva zile înainte de premiera propriu-zisă, cotidianul „The Guardian” a publicat un articol în care se contestă autenticitatea textului. Merling Holland, nepotul celebrului scriitor rămas în istoria literaturii europene în primul rând pentru „Portretul lui Dorian Gray”, acuză teatrul chiar de minciună.
„El n-a scris nici măcar un rând din piesă”, susţine urmaşul dramaturgului, adăugând că bunicul lui n-a făcut decât să schiţeze un scenariu, „poate şi câteva paragrafe”, pentru o piesă de teatru intitulată „Constance”, fapt menţionat într-o scrisoare a lui Wilde, datând din 1894.
Holland susţine că teatrul a greşit prezentând spectacolul ca prima montare din lume „a unei piese autentice, noi-nouţe, de Oscar Wilde”, comentând că aceasta este pur şi simplu o modalitate ieftină de a păcăli publicul. Nepotul lui Wilde a accentuat lipsa de autenticitate a textului, care de fapt a fost conceput de alţi scriitori, pornind de la scenariul amintit. În opinia lui Holland, piesa ar fi trebuit prezentată ca „o piesă bazată pe scenariul lui Oscar Wilde, scrisă în franceză de Guillot de Saix şi tradusă în engleză şi adaptată de Charles Osborne”. Contestatarul a explicat: „Tocmai am terminat de citit piesa. Este o operă înspăimântătoare… piperată cu câteva aforisme din alte piese ale lui şi cu replici prelucrate astfel încât să sune a Oscar Wilde… E un text care şchioapătă. Dacă i l-ar fi trimis unui producător azi, l-ar fi respins cu brio. O melodramă slabă, foarte slabă”.
Povestea lui „Constance”
„Constance”, piesa ce stă la baza spectacolului cu care King’s Head Theatre îşi momeşte publicul în noua stagiune, este singura piesă scrisă de Oscar Wilde după ce a fost supus oprobriului public şi după ce şi-a ispăşit condamnarea pentru „relaţii indecente cu persoane de sex masculin”. Se spune că autorul a început să lucreze la „Constance” în 1897, încredinţând „drepturi exclusive” anumitor persoane. Manuscrisul ar fi ajuns iniţial la Cora Brown Potter, o actriţă din America. După moartea acesteia, i-ar fi parvenit scriitorului francez Guillot de Saix. Acesta a tradus-o în franceză, împreună cu Henri de Briel, şi a publicat respectiva versiune într-o revistă literară în 1954, la peste jumătate de secol de la scrierea ei. Potrivit producătorului primului spectacol după „Constance”, Adam Spreadbury-Maher, la momentul respectiv Vyvyan Holland, fiul lui Oscar Wilde, ar fi recunoscut că este piesa tatălui său.
Criticul de teatru Charles Osborne a tradus înapoi în engleză versiunea franceză, drept pentru care unii specialişti în opera autorului au rezerve şi pun sub semnul întrebării autenticitatea scrierii, de vreme ce este vorba despre o formă care a parvenit printr-o traducere în limba în care a fost scrisă. Charles Osborne povesteşte că Henri de Briel a fost suspectat de colaborare cu nemţii în al Doilea Război Mondial şi că este probabil ca Rezistenţa să fi distrus manuscrisul original al lui Oscar Wilde.
Print