De la Politikonul lui Aristotel şi până la politichia mioritică e cale lungă, cu haltă prin politic-of şi politic-vai. Subiectul preferat la bere, la cină, la coadă, în autobuz, în pat înainte de culcare şi, mai ales, pe Facebook. Mai de succes decât orice serial, cu mai multe episoade decât Tânăr şi neliniştit şi intrigi mai palpitante decât Game of Thrones, filmul prost al vieţii politice de pe la noi face rating. Şi, ca orice produs de succes, se vinde bine pentru că e bine marketat. La început a fost talk show-ul. La o masă mai mare sau mai mică nişte domni la costum răspundeau unui moderator cu bretele. Cel mai bine era când se certau. Şi, slavă Domnului, românii au sămânţa de scandal în sânge. Seri la rând, ecranul televizoarelor cu tub de pe atunci era populat de o faună diversă şi atroce. A urmat o perioadă incertă când mai tot co-naţionalul s-a mutat cu arme şi muniţii într-o garsonieră în căutarea unei doamne cu nume de poveste, Elodia, pe care nu a găsit-o nici până acum. Apoi mlaştina imundă acoperită cu mătase de broască a presupusului showbiz a început să dea pe dinafară de atâtea vedete şi vedeţi; ele – care mai de care mai dezbrăcate, ei – unul mai crocant ca altul. Dar românul s-a plictisit şi de asta. Iar roata nu stă pe loc; se tot învârte. Iar scena politică a revenit în lumina reflectoarelor. Iar de când cu anchetele şi arestările, cătuşele fluturate mai ceva ca în CSI: Miami au crescut adrenalina şi interesul publicului consumator. Politica face parte din entertainment şi este un show de succes.
Politik.on, scris şi regizat de Radu Iacoban, este un spectacol despre partea nevăzută a unei curse electorale. Despre cei care stau în spatele candidatului imaculat pe care suntem îndemnaţi să punem ştampila. O echipă de elită, feroce şi foarte corporate-like îl cosmetizează cu talentul unui make-up artist pe omul politic abia aruncat în lupta pentru putere. Trei antrenori de minciună, maeştri în manipulare, îl transformă pe banalul profesor de istorie Emil Pop într-un animal politic pur-sânge care să merite pariul alegătorilor. Lupta pentru putere este mai mult a lor decât a lui; sunt jucători orgolioşi care nu acceptă înfrângerea. Profesionişti în meseria lor, farseuri în viaţa personală. Banii şi reputaţia sunt mai importante decât o viaţă tihnită într-un cămin fericit. Relaţiile vin şi pleacă, minciunile se vând pe bandă rulantă, iar la finalul zilei când grima se şterge, sunt mai perdanţi decât cel învins în alegeri.
Spectacolul de la Point este o farsă absurdă. O comedie cu gust amar, bine dozată, o poveste cu morală nu doar la final. Te amuzi, râzi, dar parcă rămâne un nod în gât, pentru că ştii că ficţiunea e inspirată din fapte reale. Replicile au atâta fluiditate, dialogurile sunt atât de organice, încât parcă le auzim spuse cu propriile voci. Recunoaştem frânturi din conversaţiile noastre sau avem impresia că am mai auzit asta cândva. Pentru că limbajul e foarte fresh, iar ritmul e ca un pocnit din degete subtil la un concert de jazz într-un club mic. Inserţiile absurde nu fac altceva decât să nuanţeze şi să pună şi mai mult în valoare credibilitatea şi impresia de realitate imediată. O realitate dură şi tristă, îmbrăcată în costume de teatru şi urcată pe scenă este mai suportabilă.
Actorii menţin echilibrul între jocul firesc, asumat şi accentele acute ale pasajelor intenţionat marşate. Andreea Vasile este femeia cu mână de fier – un lider cu minte ascuţită şi suflet amorţit. Femeia-genral care şi-a însuşit trăsăturile masculine ale profesiei. Fără mamă, fără tată. Stăpână pe mijloacele sale, foarte firesc şi lejer, inspiră siguranţă şi forţă pe scenă. Letiţia Vlădescu are un registru întreg de nuanţe, se joacă serios şi colorează cu mult umor un personaj care păstrează câteva urme de umanitate. Cu o disponibilitate extraordinară pune accentele juste şi atrage atenţia prin cele mai mici gesturi. Ionuţ Grama trece foarte uşor de la atitudinea flegmatică a noului angajat la cea a profesionistului atroce – animalul de pradă în plină acţiune. Un rol multifaţetat controlat în cele mai mici detalii şi o prezenţă scenică pregnantă, cu prestanţă, completată de un ludic subtil. Lucian Iftime este candidatul de bună credinţă transformat peste noapte într-un om politic model. Sinceritatea sa scenică, jocul asumat şi organic şi transformarea treptată la la vedere sunt perfect conţinute şi încorporate într-un joc elegant şi tensionat.
Politik.on este un spectacol care ia o temă răs-ştiută şi o transformă într-un produs artistic interesant. Gustul amar al realităţii e speculat şi reinterpretat într-o poveste despre oameni şi maşinării de spălat suflete. Ştim că e trist ce se întâmplă, dar asta nu ne opreşte să ne amuzăm. Hazul de necaz autohton e cel mai bun remediu. Şi-atunci râdem; de ei, de noi, iar atâta timp cât mai avem putere să o facem nu e totul pierdut.
POINT
Politik.on
Cu: Ionuţ Grama, Andreea Vasile, Letiţia Vlădescu, Lucian Iftime
Video design şi afiş: Tudor Prodan
Costume şi decor: Mihaela Ularu
Un spectacol de Radu Iacoban
Print