Obiect cu existenţa efemeră,
Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră
Pe care te-am lăsat acum un an…
Îţi mulţumesc!…
Dar cum?… Ce s-a-ntâmplat?…
Ce suflet caritabil te-a păstrat
În lipsa mea,
În lipsa ei,
În lipsa noastră?…
Ce demon alb,
Ce pasăre albastră
Ţi-a stat de veghe-atâta timp
Şi te-a-ngrijit
De nu te-ai spart
Şi nu te-ai prăfuit?…
Iubire, bibelou de porţelan,
Obiect de preţ cu smalţul nepătat,
Rămâi pe loc acolo unde eşti…
Să nu te mişti…
Şi dacă ne iubeşti –
O!… dacă ne iubeşti cu-adevărat –
Aşteaptă-ne la fel încă un an…
Un an măcar…
Atât…
Un singur an…
Iubire, bibelou de porţelan!…
Simbolismul ca si dragostea aristocraticului I.Minulescu pentru cultura franceza atrag cititorul grabit, si care poeziei ii dedica din ce in ce mai putin timp.Romanta apocrifa,romanta unui rege asiatic,romanta ultimei seri,romanta necunoscutei,romanta Rozinei sunt poezia unui singuratic de vorba cu el insusi.
I.Minulescu scria fara sa stie ca in poezia sa ecoul se gasea in:
Guerlain a cunoscut-o poate.
Dar cand,si unde,si-n ce fel?
Guerlain a cunoscut-o poate…
Si a iubit-o…
Dar Rozina?
Rozina l-a iubit pe el?…
Parfumul lui Guerlain imi spune
Ca-n golul cupelor de crin
Divinizatele nebune
N-au picurat decat minciuna
Si ca Rozina-a fost…. nebuna!…
Si totusi,el o canta si-astazi
In blondul cupelor de crin…
Guerlain a botezat parfumul
“Voilà pourquoi j’aimais Rosine”
I.Minulescu-Romanta Rozinei