„Rugăciunea de dimineață”, de Marta Petreu

Eu am mizat pe poeme. Am mizat

pe cărţi savante deştepte

am mizat pe zeci de alte prostii din hârtie. Zadarnic.

Eu am vrut să am un copil. Şi niciun bărbat

nu şi-a lăsat vie sămânţa rod să crească în mine

Am mizat pe iubire. Niciun bărbat

nu m-a vrut pe mine femeie

(poate soră mamă femeie de casă

poate iarbă de mare poate cârpă de praf)

 

Am mizat pe câteva lucruri calde ale vieţii. Degeaba

Totdeauna degeaba

 

Acum mizez pe nimic. Nu-mi mai pasă

În solzii mei de peşte stau ca o spadă de oţel

Liberă sunt: nu am suflet. Nici o speranţă

Nimicul creşte. Creşte nisipul

Creşte lumina. Pielea mea s-a făcut transparentă

ca apa. Văd prin carne oasele mele subţiri

mlădioase ca lemnul de sânger. Îmi văd scheletul

Văd mineralele pure. Calciu. Fosfor

Fier şi magneziu. Argintul din glezne

 

Peste un secol

voi fi un nor de atomi. Liberi de suflet

Liberi de sens

 

Domine. Tată. Vreau

niciodată să nu mai am trup. Niciodată

suflare de viaţă

Nu trup de om. Nu destin de femeie. Nimic

Doar nimic.

Un nimic ce nu-şi aminteşte. Fără durere

Domine. Un nimic în nimicul căderii.

Print

Un Comentariu

  1. Violeta 04/04/2017

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.