Să ne cultivăm grădinile!

3stars

Pentru ca un fenomen artistic, în cazul de față un spectacol de teatru, să dobândească dreptul de a-mi rămâne în memorie, trebuie să fie frumos, adică artisticește valid, dar și util. Dacă îndeplinește ambele condiții, vorba poetului, „cu atât mai bine țării și lui cu atât mai bine”.

Mărturisesc că am suficiente rezerve de ordin artistic în privința spectacolului  România 100, pus în scenă de Lovássy Cseh Tamás la Varoterem Project din Cluj-Napoca. Rezervele țin deopotrivă de soliditatea scenariului dramatic la care deduc că au contribuit regizorul și Bertóti Johanna, cât și de viziunea de ansamblu a montării. Pe scurt, și una, și cealaltă sunt afectate de dorința specifică creatorilor tineri de a spune pe durata unei singure montări multe, de a arăta cam tot ce știu, de a se prezenta informați și culți. Motiv pentru care recurg la o inflație de mijloace cu scopul de a spune ceea ce se putea spune în chipuri mult mai simple și infinit mai economicos. Pe urmă, totuși, e cam multă dezordine în montare, cam prea căutat amestecul dintre metaforă (cea a narcisei) și realitate. Iar dacă spectacolul, totuși, trece rampa lucrul acesta se datorează eforturilor demne de toată stima ale actorilor Mostis Gergő, Sebők Maya, Sárosi Áron, Jenei Deborah, Imecs-Magdó Levente, Pál Emőke, Csepei Zsolt combinate cu cele ale componenților orchestrei. Sau, mă rog, ale celor ce asigură partea muzicală. Adică Ballai Álmos, Jakab Ádám, Jenei Deborah și Sárosi Áron.

De ce mi s-a părut, totuși, util spectacolul România 100? După încheierea lui, m-am gândit la felul în care am sărbătorit noi, românii, Centenarul. Centenar la care face referire și spectacolul de la Varoterem Project din Cluj-Napoca. La chipul în care l-au sărbătorit Teatrele de limbă română, subvenționate de la  buget, Teatre ai căror manageri s-au lăudat că vor cinsti așa cum se cuvine evenimentul. În realitate, puține teatre au făcut-o la modul autentic. Le-aș putea număra pe degetele de la o mână. Multe au făcut-o doar funcționărește.

Apoi, mi-am reamintit și faptul că nu doar autoritățile de la Budapesta, ci și fruntași ai UDMR au declarat că nici Ungaria, nici comunitatea maghiară din România nu au, de fapt, ce sărbători în cursul anului 2018. Lucru pe care îl amintește și spectacolul despre care încerc să dau seama în această cronică. Curios, totuși, iată că în pofida anunțatului boicot, au fost și teatre de limbă maghiară – Varoterem Project­ nu este singurul – care, chiar dacă nu au sărbătorit Centenarul (până la urmă bine că nu au făcut-o, fiindcă numai de festivisme false nu era nevoie), s-au dovedit preocupate de el. Mai concret, de ceea ce s-a întâmplat cu maghiarii din România în cei 100 de ani de la actul istoric de la 1 Decembrie 1918. Căci până la urmă despre aceasta vorbește spectacolul România 100.

Pe scurt, maghiarii din România, asemenea celor de pe întreg Pământul, nu au putut uita de trauma istorică pe care le-a provocat-o Trianonul. Românii ar trebui să înțeleagă asta și să nu sară ca arși când aud exprimate regrete. Ori poeme precum acela al lui Remenyck Sándor despre care se face vorbire în spectacol. Comunitățile preponderent maghiare din România se bazează și astăzi, chiar și atunci când vine vorba despre reparația unei școli de care ar trebui să se simtă responsabil Statul român, pe ajutorul celor de peste graniță. Politicienii lor, ai maghiarilor, sunt la fel de corupți și de dezinteresați de problemele reale ale comunității pe care ar trebui să o slujească la fel cum sunt ai noștri, ai românilor. Între români și unguri preponderente sunt și astăzi neîncrederea și suspiciunea. Mulți maghiari ca și mulți români, de altfel, nu găsesc calea salvării propriilor familii. Sunt corigenți la ceea ce Voltaire numea „cultivarea propriilor grădini”.

VAROTEREM PROJECT din CLUJ-NAPOCA

ROMÂNIA 100

Regia: Lovássy Cseh Tamás

Dramaturgia: Bertóti Johanna

Traducerea:  Bertóti Johanna

Decoruri și costume: Gábor Zsófi

Cu: Mostis Gergő, Sebők Maya, Sárosi Áron, Jenei Deborah, Imecs-Magdó Levente, Pál Emőke, Csepei Zsolt

Orchestra: Ballai Álmos, Jakab Ádám, Jenei Deborah, Sárosi Áron

Data reprezentației: 5 mai 2019

Print

3 Comentarii

  1. Bertóti Johanna 29/05/2019
  2. Mircea Morariu 29/05/2019
  3. Imecs-Magdó Levente 03/06/2019

Adaugă un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi făcută în niciun fel publică fără acordul sau cererea dumneavoastră explicită.