Despre iubire mai presus de orice și-a propus să vorbească a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care se va desfășura în perioada 9-18 iunie într-o mulțime de spații din oraș și din împrejurimile lui: săli de spectacol, săli de sport, biserici, străzi, cafenele, cetăți. Despre iubire în vremea în care artele se tot redefinesc și se tot caută, pe ele însele și unele pe altele, cum fac și oamenii noului mileniu.
Experimente teatrale unice, spectacole de dans din diverse colțuri ale lumii, megaproducții și mici producții, spectacole de circ, spectacole-lectură, conferințe și dialoguri cu creatori cât se poate de diferiți și-au făcut loc într-un program care caută să satisfacă un orizont de așteptare din ce în ce mai greu de satisfăcut. Iubirea și lumea globalizată, privite din unghiuri multiple, abordate din perspective care caută dincolo de suprafețe, vor umple zilele și nopțile festivalului cu identități care au ceva de spus. Dintre cele mai așteptate, am ales câteva creații ale unora dintre cele mai puternice individualități din arta de azi. Nu le ratați!
- „Brodsky/Baryshnikov”, după poeme de Joseph Brodsky, regia Alvis Hermanis, New Theatre din Riga și Compania Baryshnikov (15 iunie, ora 22.00, și 16 iunie, ora 18.00, Teatrul Național Radu Stanca).
Interpretat în rusă, limba maternă a lui Brodsky, de Mikhail Baryshnikov, care se declară obsedat de dans, acest one-man show reprezintă o ocazie spectaculoasă de a testa și de a arăta posibilități de îmbinare a artelor și rezultatul lor scenic. Departe de dansul clasic, care nu i-a fost de ajuns în Rusia, ajuns la New York, celebrul artist propune publicului o incursiune în universul interior al prietenului Brodsky. O face într-un fel surprinzător, adresându-se spectatorului care a văzut deja totul, vorbindu-i însă într-o limbă care nu dă greș, o limbă numai a lui, în care totul are un nume, dar ce e cel mai important rămâne dincolo de nume.
- „Minetti” de Thomas Bernhard, regia Rimas Tuminas, Teatrul Vahtangov, Rusia (9 iunie, la ora 20.00, și 10 iunie, la ora 18.00, BRD Scena9).
Personaj care se schimbă de la o epocă la alta, de la un spațiu la altul, de la un spectator la altul, actorul pare că se desface în chipuri, sensuri și mai ales întrebări pornind de la pretextul dramatic oferit de Thomas Bernhard. Minetti, un actor care a existat cu adevărat în vremea lui, e prins între și dincolo de măști. Fascinat de carnaval, ca și pictorul de măști, caută adevăruri personale. În umbra geniului al cărui nume îl poartă trupa din care fac parte, artiștii de la Teatrul Vahtangov vin să spună povestea lui Minetti la Sibiu. A fost odată ca niciodată un om care a ajuns într-un mic hotel chiar de Anul Nou… Așa începe povestea lui, timpul se dă înapoi și înainte, iluziile alungă adevărurile și imaginația își arată puterea.
- „Prelegere despre nimic”, spectacol conceput, regizat și jucat de Robert Wilson (9 iunie, ora 18.00, Teatrul „Radu Stanca”).
Omagiu adus compozitorului John Cage și viziunii lui despre artă, experimentul propus de celebrul artist american vine cu un discurs non-narativ ce se constituie în comentariu atipic, recurgând la mijloace ce trebuie investigate permanent. Planul vizual și planul acustic contribuie la o abordare care pune în prim-plan întrebările, și nu răspunsurile despre artă și sensurile ei.
- „Evanghelie”, concepție, regie Pippo Delbono, Pippo Delbono Company, Italia (11 iunie, ora 22.00, Fabrica de Cultură, Sala Faust).
Născut la Zagreb, interpretat de orchestră, cor, dansatori și actori de la Teatrul Național din Croația, spectacolul abundă în poezie, ca și celelalte producții ale artistului italian prezente la ediții anterioare ale festivalului. Experiment teatral în care autobiografia și istoria creează un discurs hibrid, „Evanghelie” privește spre suferințele și traumele provocate de un război rece care a schimbat granițe și, mai ales, conștiințe. Muzica semnată de Enzo Avitabile joacă un rol principal într-un spectacol în care limbajele se amestecă pentru a crea o experiență vie care îl însoțește pe spectator și după ce spectacolul ia sfârșit.
- „Să fii răpus de frumos” („Naharin’s Virus”), după un text de Peter Handke, un spectacol de Ohad Naharin, Compania Batsheva, Israel (17 iunie, ora 20.00, și 18 iunie, ora 18.00, BRD Scena9).
Pornind de la piesa „Insultă la public”, celebra companie de dans israeliană, care a fost prezentă și la alte ediții ale festivalului, a făcut un spectacol splendid despre regulile și încălcarea lor. Mai exact, The Young Ensemble de la Batsheva, alcătuit din tineri cu vârste între 18 și 24 de ani, un vis împlinit al lui Naharin, a transformat și acum în realitate visul corgrafului, „Să faci puțin și să simți mult!”. Noul limbaj al mișcării introdus de Ohad Naharin, fascinant pentru o lume întreagă, adică încă o mostră din miracolele lui, va ajunge anul acesta la Sibiu. Spectaculoasă pledoarie împotriva normei, „Naharin’s Virus” este spectacolul cu care coregraful a câștigat în 2013 Premiul Bessie.
- „În aplauzele voastre… omul-circ!”, concepție și interpretare David Dimitri (15 iunie și 16 iunie, de la ora 19:00; 17 iunie, de la ora 13:00 și de la ora 19:00; 18 iunie, de la ora 13:00, Baza Hipică Sibiu, str. Vasile Aaron nr. 20).
Un artist care vrea să facă circ altfel în mileniul III, după ce a fost admirat la Cirque du Soleil, Big Apple Circus sau la Metropolitan Opera, David Dimitri a luat bucăți din povestea lui persoanală și le-a pus într-un poem scenic pe care-l interpretează singur, apelând la acrobație, mers pe sârmă, trapez și muzică. În propriile lui cuvinte, ceea ce face se poate descrie astfel: „Încerc să recreez un circ executat de o singură persoană: eu. Din orașul în care locuiesc, iau tirul pe care îl conduc singur, mă duc în orașul în care urmează să-mi instalez cortul și mă apuc de treabă. Eu sunt singurul actor și tot eu sunt și regizorul, muzicianul, tehnicianul, îngrijitorul… sunt omul-circ! Îmi place această autonomie, îmi place că nu depind de nimeni. Ceea ce fac este o colecție a tot ceea ce am învățat în circ, adaptat la un nivel teatral. Îmi place că sunt aproape de oameni, joc aproape de ei, am un dialog cu ei și îi invit în lumea mea. Poți face magie aici. Este mereu o provocare să merg pe sârmă la înălțime. E ca și cum mi-aș părăsi casa și aș merge către cer.”
- „Doar cu negru pictază Macbeth” de Chih-Chieh Lu și Ming-Lun Wu, regia
Show Ryuzanji, Our Theatre și Ryuzanji Company, China și Japonia (14 iunie, ora 16.00 și ora 20.00, Fabrica de Cultură, Sala Lulu).
Având la bază o variațiune pe tema shakespeariană „Macbeth”, produs în 2015 de Compania Ryuzanji, spectacolul este în primul rând o mostră de teatru asiatic, care ajunge foarte rar în România. Și nici ocazii de a vedea adaptări după Shakespeare realizate în și pentru spațiul asiatic nu sunt tocmai multe. Compania Our Theatre și-a făcut un program din adaptarea marilor clasici și spectacolul mizează pe stilul Ryuzanji, în care corporalitatea și prezența fizică joacă un rol important.
Print